Optimismul de la Atena s-a extins şi pe bursele din Spania şi Italia, ţări considerate a fi, ca şi Grecia, la periferia zonei euro.
Yanis Varoufakis, ministrul grec de finanţe din guvernul Syriza, o formaţiune politică radicală de stânga, a propus introducerea unor obligaţiuni al căror randament variază în funcţie de evoluţia economică pentru a înlocui creditele europene de bailout şi introducerea unor titluri „perpetue“, fără dată de maturitate şi al căror preţ fluctuează odată cu modificarea dobânzilor pe termen lung, pentru înlocuirea bondurilor greceşti deţinute de Banca Centrală Europeană. Planul lui Varoufakis, prezentat publicaţiei de business Financial Times, înseamnă că vor fi scutite de pierderi obligaţiunile deţinute de investitorii privaţi. Syriza a venit la putere promiţând că va renegocia acordul de bailout al ţării pentru terminarea austerităţii şi pentru reducerea muntelui de datorii ale ţării.
Comentariile ministrului vin într-o perioadă în care au apărut speculaţii că liderii europeni şi BCE vor forţa prin tăierea finanţării băncilor noul guvern, cu politică puternic antiausteritate, să respecte angajamentele asumate faţă de creditori de cabinetul anterior. Planul lui Varoufakis a trezit speranţe pe pieţe că Atena, care are o datorie externă de
315 miliarde de euro, va ajunge la un compromis cu creditorii din zona euro, scrie CNBC.
În acest context, yieldurile obligaţiunilor elene cu scadenţa la 10 ani, de referinţă pentru costurile de finanţare ale ţării, au scăzut de la 11,3% luni la 10,4% marţi.
„Piaţa speră că negocierile greceşti privind condiţiile de bailout vor decurge lin. Există semne că se lucrează la un compromis şi că nu va fi niciun fel de default“, a explicat pentru Thomson Reuters Gerhard Schwarz, analist la Baader Bank.
Şi randamentele obligaţiunilor altor state din zona euro au scăzut, dar nu la fel de spectaculos precum cele germane. Yieldurile bund-urilor nemţeşti cu scadenţa la zece ani au ajuns mai mici decât cele ale Japoniei pentru prima dată în istorie, la 0,3%.
