• Leu / EUR4.7340
  • Leu / GBP5.2448
  • Leu / USD4.2129
Business Internaţional

Polonia şi Ungaria sfidează trendul cu prognoze de creştere economică îmbunătăţite, când Comisia Europeană şi FMI taie estimările pentru majoritatea statelor din UE

Polonia şi Ungaria sfidează trendul cu prognoze de creştere economică îmbunătăţite, când Comisia Europeană şi FMI taie estimările pentru majoritatea statelor din UE

Comisia Europeană se aşteaptă ca anul acesta şi următorul Polonia să cucerească noi cote pe principalele pieţe de export, precum fructele, având în vedere că are o competitivitate internaţională puternică.

Autor: Bogdan Cojocaru

8 mai 2019 1015

Când Europa se zbătea infectată de criza financiară mondială şi apoi de criza euro, Polonia sfida trendul, fiind singura ţară din UE care a reuşit atunci să evite recesiunea. În prezent, când tendinţa este ca instituţiile de prognoză să-şi înrăutăţească estimările, Polonia face din nou notă discordantă. Însă ei i se alătură, în proiecţiile de creştere economică ale Comisiei Europene, Ungaria şi, surprinzător, Marea Britanie şi Grecia. Vor rezista economiile est-europene contra curentului?

Comisia Europeană şi-a îmbunătăţit prognoza de creştere pentru Polonia, cea mai mare economie est-europeană, de la 3,7% cât estima în toamnă la 4,2%. De la CE, îmbunătăţiri au mai văzut Ungaria, Marea Britanie, Grecia şi Malta. Şi Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat prognoza de creştere pentru Polonia pentru anul acesta, de la 3,5% în ediţia din octombrie a World Economic Outlook la 3,8% în ediţia din aprilie. FMI şi-a mai îmbunătăţit proiecţiile pentru Ungaria, Bulgaria, Finlanda, Irlanda şi Malta. În ianuarie, Banca Mondială a estimat pentru economia poloneză un avans de 4% în 2019. Prognoza anterioară, din iunie, era un avans cu 0,3 puncte procentuale mai mic. BM şi-a menţinut estimările pentru Ungaria.

În cazul Poloniei, pentru 2020 CE se aşteaptă la un avans de 3,6%, ceea ce înseamnă că economia va încetini, chiar semnificativ având în vedere creşterea de 5,1% de anul trecut, cel mai rapid ritm din ultimul deceniu. Însă şi aşa Polonia va avea una dintre cele mai bune evoluţii din clubul UE. Doar Malta va creşte mai rapid, dar această ţară are una dintre cele mai mici economii din Europa, una de 44 de ori mai mică decât cea poloneză. 

Spre comparaţie, pentru UE Comisia estimează un avans de 1,4% în 2019 (1,6% în 2020). În toamnă, prognoza pentru anul acesta era mult mai optimistă - o creştere de 1,9%.

Ce ţine în priză economia Poloniei? „Consumul privat va rămâne probabil principalul motor de creştere în 2019 şi 2020, alimentat de majorările robuste de salarii. De asemenea, creşterea transferurilor sociale va acţiona ca stimul adiţional până pe la mijlocul anului 2020“, se arată în prognozele de primăvară ale Comisiei Europene. Premierul polonez Mateusz Morawiecki jubilează. „Comisia Europeană şi-a majorat prognoza de creştere a PIB pentru Polonia la 4,2% în 2019, în timp ce şi-a redus-o pe cea pentru zona euro. Aceasta înseamnă că PIB-ul nostru va creşte de trei ori mai rapid decât media UE şi că vom fi a doua cea mai dinamică economie în curs de dezvoltare din Uniune“, a scris Morawiecki pe Twitter.

CE se aşteaptă ca avansul Poloniei să se modereze gradual din cauza încetinirii dezvoltării proiectelor finanţate cu bani de la UE. Această încetinire va fi contrabalansată doar parţial de întărirea investiţiilor private. Stimulul fiscal va sprijini consumul în 2019. Creşterea consumului privat va rămâne puternică anul viitor, ajutată de continuarea angajărilor  şi de majorarea puternică a salariilor - de 8% în 2019 şi 2020. În plus, un nou pachet fiscal  va susţine veniturile gospodăriilor în 2019 şi 2020.  Totodată, având în vedere competitivitatea internaţională puternică, Polonia este aşteptată să cucerească noi cote pe principalele pieţe de export. Exporturile vor continua să crească, însă mai lent decât în 2017 şi 2018 din cauza dinamicilor mai slabe ale comerţului mondial. Importurile vor rămâne puternice datorită cererii interne robuste. De aceea, contribuţia comerţului internaţional la creşterea economică va fi uşor negativă în 2019 şi 2020. Comisia a remarcat că anul trecut evoluţiile favorabile de pe piaţa muncii şi încrederea puternică a consumatorilor au ajutat consumul privat. De asemenea, creşterea rapidă a utilizării fondurilor europene s-a tradus prin extinderea rapidă a investiţiilor publice, la care s-a adăugat impulsul dat de creşterea investiţiilor private.

În ceea ce priveşte Ungaria, Comisia şi-a îmbunătăţit prognoza de creştere economică pentru anul acesta de la 3,4% în toamnă la 3,7%, remarcând însă că după un an 2018 foarte bun expansiunea economiei pare să-şi fi atins limitele date de capacitate, în timp ce îmbunătăţirea productivităţii rămâne modestă. Adică, avertizează CE, economia Ungariei riscă să se supraîncălzească.

În 2018, economia a înregistrat un ritm record de creştere de 4,9%, datorat în mare parte investiţiilor în construcţii, care au ajuns şi ele la nivelul fără precedent de 14% din PIB. De asemenea, consumul privat a fost ajutat de creşterile salariale şi de majorarea salariului minim pe economie. Însă investiţiile în echipamente s-au redus, iar ponderea acestora în PIB este sub nivelurile de dinainte de criză, ceea ce limitează potenţialul îmbunătăţirii productivităţii. Exporturile au încetinit, iar importurile au explodat. Cererea externă rămâne slabă, iar creşterea cererii interne şi-a atins limitele. De asemenea, creşterea investiţiilor se va modera în următorii ani, în condiţiile în care activitatea din construcţii se va stabiliza la un nivel ridicat. Investiţiile publice sunt aşteptate să atingă punctul de vârf anul acesta, în linie cu ciclul electoral şi cu absorbţia fondurilor UE. Totodată, creşterea veniturilor gospodăriilor şi a consumului va încetini, la fel şi angajările.

Şomajul redus şi majorările salariului minim vor ţine creşterile salariale peste avansul productivităţii. Ungurii vor cheltui o parte mai mare din venituri pe locuinţe din cauza scumpirii acestora şi a extinderii unei scheme guvernamentale de sprijin printr-un nou “program demografic” îndreptat spre cei care-şi cumpără prima locuinţă. “Expansiunea se apropie de limite”, notează CE, precizând că economia care se supraîncălzeşte creează inflaţie. Inflaţia, dacă sunt exluse preţurile alimentelor şi energiei, va atinge aproape 3,9%. Avansul PIB-ului va încetini la 2,8% în 2020.

Principalele valute BNR - luni, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7340
Diferență: 0,0423
Ieri: 4.7320
Azi: 4.2129
Diferență: 0,4267
Ieri: 4.1950
Azi: 5.2448
Diferență: -0,4744
Ieri: 5.2698
Azi: 4.2801
Diferență: 0,2318
Ieri: 4.2702