♦ Erdogan a ameninţat recent de mai multe ori că va lăsa refugiaţii să inunde din nou Europa ♦ Testele armatei turce cu tehnica rusească contra celei americane sunt considerate „îngrijorătoare“ de oficiali de la Washington.
După ce şi-a văzut stăpânirea şubrezită acasă, preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan îşi proiectează puterea cu tot mai multă încăpăţânare în afară, cu riscul de a-şi izola ţara şi de a-şi face adversari din UE şi SUA. Pentru aceasta, „sultanul“ recurge la ameninţări, provocări, şantaj şi revendicări teritoriale.
Turcia este un membru important al NATO şi deţine controlul fluxului de imigranţi care pot ajunge în Uniunea Europeană. Erdogan profită de acest lucru, în scopuri financiare, şi recent a ameninţat de mai multe ori că va lăsa refugiaţii să inunde din nou Europa.
Preşedintele turc le va cere liderilor Germaniei, Franţei şi Marii Britanii bani când îi va întâlni pe 3 decembrie în Marea Britanie, la aniversarea a 70 de ani de NATO, scrie Bloomberg.
Turcia are relaţii tensionate cu aliaţii săi din NATO din trei motive. Ankara şi-a pus în cap UE prin ofensiva militară contra kurzilor din nordul Siriei. Luptătorii kurzi au luptat alături de militarii occidentali contra Statului Islamic, dar sunt consideraţi terorişti de către guvernul turc, care cere să fie trataţi ca atare.
Preşedintele Franţei Emmanuel Macron a spus că Turcia nu ar trebui să se aştepte la solidaritate de la aliaţii săi în campania militară lansată ca „fapt împlinit“. Ministrul de externe turc a contraatacat spunând că Franţa încearcă să înfiinţeze un „stat terorist“ în Siria sprijinind Unităţile de Apărare a Poporului, o organizaţie militară kurdă.
Erdogan vrea să construiască noi oraşe într-o zonă tampon de 32 de kilometri, un teritoriu cucerit de trupele turceşti de când acestea au trecut graniţele cu Siria în octombrie, însă nu are bani pentru acest proiect. Lucrările de construcţie sunt estimate la 27 de miliarde de dolari, iar oraşele ar găzdui un milion din cei 3,6 milioane de refugiaţi sirieni înregistraţi care trăiesc acum în Turcia.
Erdogan nu va cere liderilor europeni direct finanţare pentru oraşele sale, spun surse apropiate situaţiei, ci va propune în schimb extinderea unui pachet de ajutor al UE pentru gestionarea crizei refugiaţilor. UE, în frunte cu Germania, a alocat şase miliarde de dolari pentru acest pachet de ajutor, în schimbul căruia Erdogan a limitat fluxul de refugiaţi care vin în UE. Finanţarea sau numai încurajarea planurilor lui Erdogan pentru zona tampon din Siria ar fi otravă politică pentru Macron, pentru cancelarul german Angela Merkel şi pentru premierul britanic Boris Johnson. Toţi trei s-au opus operaţiunilor militare turce contra kurzilor.
Există, de asemenea, riscul ca Ankara să folosească politica de repopulare pentru a modifica compoziţia populaţiei din nordul Siriei. Zona este populată predominant de etnici kurzi, dintre care mulţi au fugit de acolo înainte de venirea armatei turce şi a miliţiilor arabe siriene. Etnici arabi şi kurzi neafiliaţi spun că au fost alungaţi din zonă, anterior, de Unităţile de Apărare a Poporului. Semne că „sultanul“ va încerca să stoarcă mai mulţi bani de la statele UE au tot fost.
Erdogan a ameninţat în urmă cu câteva zile că va lasă din nou refugiaţii să vină în Europa ca răspuns la discuţii despre suspendarea discuţiilor pentru aderarea Turciei la UE, scrie The New York Times.
„Nu v-aţi ţinut de cuvânt“, a spus preşedintele turc referindu-se la UE. „V-aţi văitat când 50.000 de refugiaţi au ajuns la graniţa Kapikule (punct de trecere în Bulgaria, unul dintre cele mai aglomerate din lume, chiar şi în vremuri normale). V-aţi întrebat ce v-aţi face dacă Turcia deschide porţile din nou. Uitaţi-va la mine - dacă mai faceţi un pas, porţile graniţelor vor fi deschise din nou. Să vă intre bine acest lucru în cap.“
Acordul de ajutor de 6 miliarde de euro al UE pentru Turcia privind gestionarea crizei refugiaţilor prevede accelerarea discuţiilor pentru aderarea Turciei la UE. Parlamentul European a votat între timp suspendarea discuţiilor. Votul nu este angajant. În 2015, trei sferturi de milion de refugiaţi au trecut din Turcia spre Europa, provocând o criză care a redus stabilitatea UE. Efectele ei politice se simt şi astăzi. Din ajutorul de la UE Turcia a primit până în prezent 677 milioane euro. Erdogan a mai ameninţat că va lăsa refugiaţii să inunde Europa în primele zile ale invaziei militare turce din nordul Siriei, notează AFP.
Turcia a primit un răspuns mai hotărât din partea UE când a trimis sub escortă militară două nave de explorare în zone din largul mării aparţinând Ciprului în care au fost descoperite zăcăminte uriaşe de gaze naturale şi petrol. Navele au executat foraje, iar UE a acuzat Turcia că a încălcat suveranitatea teritorială a Ciprului. Cum Ankara se încăpăţânează să-şi ţină navele în zona disputată, UE a adoptat cadrul legal care permite impunerea de sancţiuni contra Ankarei - confiscări de active şi interdicţii de călătorie. Ministrul turc al energiei a avertizat că Turcia va continua să foreze acolo până când va găsi ţiţei. Şi Washingtonul a declarat ilegale operaţiunile turce din apele cipriote. Turcia are trupe militare în Ciprul de Nord, teritoriu considerat de comunitatea internaţională ca aparţinând Republicii Cipru şi recunoscut ca stat doar de Turcia. Unii analişti cred că provocările Ankarei din regiune au ca scop forţarea Ciprului grecesc să facă compromisuri în legătură cu nordul turcesc al insulei. Erdogan a ameninţat recent că va trimite în Europa luptători ai Statului Islamic capturaţi dacă UE impune sancţiuni. Mai nou, Turcia a pus ochii şi pe teritoriu maritim aparţinând Greciei - este vorba de ape din vestul insulei Rodos.
Turcia riscă sancţiuni şi din partea SUA, din cauza achiziţiei de sisteme antirachetă S-400 de la Rusia, care sunt incompatibile cu tehnica NATO. Recent, armata turcă a început testarea sistemelor ruseşti contra unor aeronave de luptă F-16 de provenienţă americană. Scopul S-400 este tocmai acesta, de a elimina de la distanţă cât mai mare aeronavele americane. În pofida îngăduinţei preşedintelui american Donald Trump pentru acţiunile Ankarei, Congresul SUA pregăteşte sancţiuni contra Turciei. Testele armatei turce cu tehnica rusească contra celei americane sunt considerate „îngrijorătoare“ de oficiali de la Washington.
