Pretul barilului de petrol a atins un nivel record la bursa din New York pentru a treia zi consecutiv, si s-a apropiat de valoarea de 61 de dolari, pe fondul ingrijorarilor cu privire la posibilitatea ca noul guvern nationalist ales in Iran ar putea constitui o amenintare la adresa productiei tarii, relateaza Bloomberg.
Iranul este al doilea mare producator de titei din cadrul Organizatiei Tarilor Exportatoare de Petrol (OPEC).
Noul presedinte al Iranului, Mahmoud Ahmadinejad, acorda sustinatorilor revolutiei islamice intregul control asupra institutiilor statului.
Ahmadinejad a declarat la sfårsitul saptamånii trecute ca va favoriza accesul companiilor locale la exploatarea rezervelor de petrol ale tarii. Iranul ocupa locul doi in lume dupa volumul rezervelor naturale de titei. De asemenea, el a anuntat ca intentioneaza sa initieze un program energetic nuclear, care ar putea tensiona relatiile cu SUA.
a??Daca acorda dreptul exploatarii cåmpurilor in mod eronat si prefera companiile de stat locale in favoarea companiilor mari, cum ar fi Shell, spre exemplu, exista posibilitatea ca productia iraniana de titei sa intre pe un trend descendenta??, spune Deborah White, economist la Societe Generale, referindu-se la grupul Royal Dutch/Shell.
a??Problemele din sectorul de rafinare care au cauzat o explozie a pretului sunt agravate de faptul ca am asistat la o schimbare a regimului politic in Irana??, a adaugat ea.
Cotatia petrolului in contractele cu termen de livrare in luna august s-a majorat cu 80 de centi, sau 1,3%, påna la valoarea de 60,64 de dolari pe baril, cel mai ridicat pret din anul 1983, an in care petrolul a inceput sa se tranzactioneze pe bursa de marfuri din New York (Nymex), påna in prezent. Petrolul, care a cåstigat 61 de centi in primele ore de tranzactionare la bursa londoneza, a ajuns sa fie våndut la un pret cu 67% mai mare decåt in urma cu un an. Combustibilul fosil s-a comercializat intre anii 1995 si 1999 la un pret mediu sub 19 dolari barilul.
Titeiul brent pentru livrarile din august, a avansat cu 85 de centi, sau 1,5%, påna la 59,21 dolari pe baril, cel mai mare din 1988, data la care a fost initiata tranzactionarea cu acest gen de contracte la International Petroleum Exchange din Londra.
Desi in ultimele 12 luni pretul petrolului s-a scumpit cu mai mult de doua treimi, costurile suplimentare de achizitie au avut o influenta nesemnificativa asupra cererii, in sensul diminuarii acesteia.
Tarile cu economii aflate in expansiune, cum ar fi China si India, nu par a fi deranjate de cresterea pretului petrolului, in timp ce consumatorii isi umplu in continuare rezervoarele cu combustibil fara a fi influentati de faptul ca trebuie sa plateasca mai mult.
In ultima vreme, au fost facute presiuni asupra membrilor cartelului exportatorilor de petrol pentru majorarea cotei de productie, iar OPEC a raspuns recent prin cresterea productiei cu 500.000 de barili pe zi.
Grupul a afirmat ca face tot ce ii sta in puteri pentru a potoli ascensiunea fara precedent a pretului titeiului.
Seicul Ahmad al-Fahd al-Sabah, presedintele OPEC si ministru al petrolului in Kuweit, a declarat la sfårsitul saptamånii trecute ca organizatia este pregatita sa reinceapa discutiile in legatura cu o noua suplimentare a productiei.
Jucatorii din piata sunt ingrijorati de faptul ca exista insuficienta capacitate suplimentara de productie si ca, in orice moment, orice intrerupere in exploatare ar avea un impact imediat si dramatic asupra pretului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
