Primul pas a fost făcut, de-acum urmează greul: UE poate da Ucrainei 11 mld. euro, la fel ca Rusia, dar va putea tăia plasa intereselor oligarhilor ruşi şi ucraineni şi a politicienilor corupţi?

Comisia Europeană a prezentat ieri un plan de ajutor de minimum 11 mi­liarde euro reprezentând împrumuturi şi garanţii, a anunţat preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso. Din suma totală, 3 miliarde euro vor veni de la bugetul UE, iar alte 8 miliarde euro de la Banca Europeană pentru Investiţii şi Banca Europeană pentru Re­construcţie şi Dezvoltare. În plus, alte 250 de milioane de euro vor fi mobilizate din fonduri alocate politicii de vecinătate pentru garantarea unor împrumuturi de 3,5 mil. euro.

Ţările UE vor ajuta Ucraina să plătească datoriile de 2 miliarde dolari pe care le are la Gazprom, compania de la care cumpără gaze ruseşti, a asigurat comisarul european pentru energie Guenther Oettinger. Totodată, FMI ar putea contribui cu un împrumut de 15 miliarde euro chiar anul acesta, iar Statele Unite au promis ţării garanţii de un miliard de dolari pentru împrumuturi. Noii lideri ai Ucrainei au calculat că ţara are nevoie de 35 miliarde dolari pentru următorii doi ani. Pe termen scurt, ţara are nevoie de aproximativ 4 miliarde dolari, potrivit estimărilor unor oficiali ai UE.

„Doamnelor şi domnilor, situaţia din Ucraina este testul capacităţii şi deter­minării noastre de a ne stabiliza vecinii“, a declarat Barroso. Greutăţile Uniunii şi ale Ucrainei postrevoluţionare abia acum încep. Europenii vor reforme în schimbul banilor, iar FMI va cere Kievului să mărească preţul gazelor naturale destinate populaţiei, o măsură respinsă de administraţiile anterioare dar pe care noii lideri au spus că o acceptă, chiar dacă este una „sinucigaşă” politic.

Ucraina este însă cea mai coruptă ţară din Europa şi va trebui să reformeze toate sectoa­rele pentru a elimina corupţia metastatică, al cărei focar se află chiar în sectorul care o face indispensabilă atât pentru Rusia cât şi pentru Vest, cel al energiei, unde legea o fac afacerile complicate şi obscure care au legături atât cu Ucraina, cât şi cu Rusia. Aproximativ 80% din gazul exportat din Rusia către Europa trece prin Ucraina, iar două treimi din veniturile companiei de stat ruseşti Gazprom provin din vânzarea gazului care tranzitează Ucraina.

„Oligarhii ucraineni şi ruşi fraudează miliarde de dolari pe an prin aranjamente financiare obscure”

Comerţul cu gazele naturale ruseşti este motorul corupţiei din Ucraina, care importă cantităţi considerabile de gaze din Rusia deşi este o ţară bogată în resurse de hidrocarburi. Oligarhii ucraineni şi ruşi fraudează miliarde de dolari pe an prin aranjamente financiare opace între cele două ţări, indiferent de cine este la putere. Situaţia este neschimbată de două decenii, doar clanurile se schimbă în funcţie de cine este preşedinte, explică site-ul de ştiri Quartz. „Ucraina joacă un rol important ca punct de legătură între producătorii de gaze din Rusia şi Asia Centrală şi consumatorii din UE, însă corupţia îi slăbeşte securitatea energetică, îi destabilizează economia, erodează încre­derea opiniei publice în politicile sale şi subminează interesul vecinilor săi europeni“, scriu Edward Chow şi Jonathan Elkind într-un studiu publicat în 2009 intitulat „Unde Estul întâlneşte Vestul: gazul european şi realitatea ucraineană“, publicat de The Washington Quarterly.

Autorii subliniază că deşi Ucraina are potenţial mare în sectorul energetic, de la resurse de hidrocarburi şi infrastructura necesară stocării gazelor, lipsa investiţiilor, tranziţia incompletă către o economie de piaţă şi corupţia fac din aceasta o ţară nesigură din punct de vedere energetic. Printre problemele punctuale semnalate de aceştia este existenţa unor conflicte de interese la producătorul şi transportatorul de petrol şi gaze ucrainean Naftogaz, deţinut de stat.

Una dintre subsidiarele companiei, UkrTransNafta, administrează conductele de gaze ale Ucrainei şi este responsabilă pentru stabilirea termenilor privind acceptarea ţiţeiului în sistemul de transport, inclusiv al celui de la companiile petroliere private care au investit în activităţi de explorare şi producţie. În acelaşi timp, în sectorul extracţiei de petrol sunt prezente alte subsidiare ale Naftogaz, ceea ce înseamnă că UkrTransNafta determină accesul în reţea pentru companiile private aflate în competiţie cu subsidiarele Naftogaz, explică autorii.

Probleme sunt şi în ceea ce priveşte stabilirea preţurilor gazelor. „Gazul obţinut din producţia internă este, teoretic, destinat consumatorilor individuali şi organizaţiilor finanţate de guvern, la preţuri subvenţionate, în timp ce gazele mai scumpe, importate, sunt destinate consumului industrial. Această schemă nu este aplicată în realitate. Persoanele şi companiile cu relaţii printre politicieni folosesc aranjamente de tip troc şi scheme de reexport obţinând astfel câştiguri semnificative în detrimentul bunăstării naţionale, în timp ce producţia locală de gaze este afectată de preţurile ţinute artificial la niveluri reduse”, concluzionează Chow şi Elkind.

Cu cât este datoare Ucraina Rusiei

În noiembrie anul trecut Rusia a promis Ucrainei un bailout de 15 miliarde dolari şi un discout substanţial la gazele naturale pe care le vinde ţării pentru a-l determina pe preşedintele Viktor Ianukovici să nu semneze acordul de liber comerţ cu UE şi pentru a menţine Ucraina în sfera de influenţă a Moscovei.

Din ajutorul financiar promis, Rusia a împrumutat până acum Ucrainei 3 miliarde dolari prin cumpărarea de eurobonduri şi a decis să amâne a doua tranşă a împrumutului după ce parlamentul ucrainean l-a demis pe Ianukovici.

Ucraina are o datorie în obligaţiuni de 12,9 miliarde dolari, care va deveni scadentă la sfârşitul anului următor, la care se adugă datoria de 2 miliarde dolari pentru gazele naturale cumpărate din Rusia. Nota de plată va ajunge la 19 miliarde dolari până în 2016 ţinând cont că şi alte datorii vor ajunge la maturitate, potrivit site-ului de ştiri Quartz.

În ianuarie anul acesta, Ucraina a cerut ministerului rus al apărării amânarea plăţii sumei de 390 milioane dolari datorate de United Energy Systems, companie fondată de fostul premier Iulia Timoşenco în 1991 şi care a ajuns cel mai mare trader de gaze naturale din Ucraina în perioada 1996 şi 1997. United Energy Systems a fost acuzată de dumping iar la sfârşitul anului 1997 a fost scoasă de pe piaţa ucraineană a gazelor. Compania a fost desfiinţată în 2009.

Gazprom a decis ca din aprilie să nu mai vândă Ucrainei gaze la preţ redus

Preşedintele rus Vladimir Putin susţine că partenerii din Occident ai Rusiei i-au cerut acesteia să înceteze acordul de bailout semnat cu Ianukovici în decembrie şi să se alăture creditorilor internaţionali. „Suntem gata să luăm în considerare paşii următori pentru eliberarea celorlalte tranşe de împrumut şi pentru achiziţia de obligaţiuni, însă partenerii noştri din Vest ne cer să nu o facem”, a afirmat Putin, citat de Bloomberg.

Rusia ar putea împrumuta Ucrainei 2-3 miliarde dolari pentru a ajuta ţara să îşi plătească datoriile către Gazprom, a spus marţi premierul rus Dmitry Medvedev. Pe de altă parte, Gazprom a decis să nu mai vândă după luna aprilie Ucrainei gaze la preţ redus. Dacă Ucraina nu îşi plăteşte datoriile, Gazprom ar putea să închidă robinetul, aşa cum a făcut în 2006 şi 2009.

Rosneft, cel mai mare producător de petrol din Rusia, ar putea cumpăra rafinăria Odessa, potrivit publicaţiei ruseşti Kommersant. Compania controlează deja rafinăria Lisichansk, a doua ca mărime din Ucraina.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.03.2014