Business Internaţional

Pun americanii tunurile pe bănci? În SUA, ancheta internaţională privind manipularea LIBOR are caracter penal

Pun americanii tunurile pe bănci? În SUA, ancheta internaţională privind manipularea LIBOR are caracter penal

Autor: Bogdan Cojocaru

01.03.2012, 00:07 1192

În cel mai recent scandal în care sunt implicate marile bănci ale lumii, autorităţi din mai multe state investighează dacă acestea au manipulat Libor-ul, o rată de referinţă care influenţează instrumente financiare de 2.700 miliarde de euro. În SUA, ancheta are caracter penal, ceea ce înseamnă, cel puţin teoretic, că ar putea urma şi arestări.

Faptul că Departamentul american de Justiţie este implicat în anchetarea băncilor privind manipularea Libor era cunoscut, însă caracterul penal al investigaţiei a fost relevat de Thomson Reuters.

Caracterul penal subliniază seriozitatea anchetei internaţionale, desfăşurată de autorităţi din SUA, Japonia, Canada, Elveţia şi Marea Britanie, scrie agenţia americană de ştiri. Mai multe bănci cu operaţiuni globale, printre care Citigroup, HSBC, UBS şi Royal Bank of Scotland au indicat că au fost abordate de autorităţile care încearcă să determine dacă Libor a fost influenţată voit de instituţiile financiare, care ar fi putut comunica dobânzi inter­bancare sub nivelul real pentru a-şi reduce costurile de finanţare şi pentru a calma panica investitorilor în timpul crizei financiare mondiale.

Până în prezent niciun dealer sau bancă nu a fost acuzat penal în anchetă şi nu este clar care sunt băncile pe care Departamentul de Justiţie le are în colimator.

Indicele de dobândă Libor este stabilit zilnic la Londra de Asociaţia Bancherilor britanici fiind derivat din dobânzile comunicate de un grup bine determinat de bănci pentru piaţa interbancară. Dobânda se determina în funcţie de dobânzile pe care băncile le oferă pentru depozitele la termen ale clienţilor lor, iar indicatorul se calculează ca medie aritmetică a ratelor de dobândă practicate de principalele bănci pentru diverse valute (lire sterline, euro, dolari SUA, franci elveţieni, yeni japonezi).

UBS, în centrul scandalului

Un studiu realizat de The Wall Street Journal (WSJ) în 2008 arată că preţurile împrumuturilor băncilor au rămas "remarcabil de uniforme", cu toate că fiecare bancă se confrunta cu probleme financiare diferite. În acea perioadă, economiştii Băncii Reglementelor Internaţionale au subliniat că dacă suficient de multe bănci colaborează, impactul asupra Libor ar fi semnificativ.

Scandalul a luat amploare anul acesta, după ce WSJ a indicat că UBS, cea mai mare şi mai blamată bancă elveţiană, a recunoscut în faţa autorităţilor canadiene că între 2007 şi 2010 unii dintre traderii şi brokerii ei "au conspirat" pentru a manipula Libor-ul. UBS a anunţat anterior că a primit imunitate parţială din partea autorităţilor antitrust din Elveţia în schimbul cooperării în anchetă.

Publicaţia americană arată, a scris cotidianul american, că avocaţii băncii cooperante au transmis autorităţilor de reglementare canadiene că traderii de la şase bănci din grupul care furniza dobânzi pentru stabilirea indicelui Libor în yeni, respectiv Citigroup, Deutsche Bank, HSBC, JPMorgan Chase, Royal Bank of Scotland şi UBS, au influenţat dobânzile.

Traderii ar fi folosit mail-uri şi mesaje scrise pentru a-şi transmite unul altuia dacă voiau "o rată Libor pentru yeni mai ridicată sau mai săzută, care să le ajute poziţiile de trading", se arată în documentul citat de WSJ. Ulterior, traderii s-au înţeles să transmită rate artificial crescute sau scăzute, însă "nu toate încercările de a influenţa Libor au avut succes".

Anterior, Autoritatea de Concurenţă din Elveţia a anunţat deschiderea unei investigaţii privind mai mult de zece bănci, printre care UBS, Société Générale, RBS şi Crédit Suisse, bănuite de manipularea ratei pentru anumite monede.

"Traderii de derivate angajaţi la câteva instituţii financiare ar putea să fi manipulat informaţiile prin acţiuni coordonate, influenţând dobânzile de referinţă în favoarea lor", se arată într-un comunicat al autorităţii. Investigaţia a fost pornită după ce un bancher s-a autodenunţat, punând la dispoziţia oficialilor e-mailuri "extrem de sensibile" pentru băncile vizate de anchetă.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO