Business Internaţional

Putin mărşăluieşte triumfal spre Kremlin, într-o Rusie prizonieră şi la un pas de implozie

Putin mărşăluieşte triumfal spre Kremlin, într-o Rusie prizonieră şi la un pas de implozie

Vladimir Putin a câştigat alegerile preşedinţiale din primul tur în 2000 cu 53% din voturi, iar în 2004 cu 71% din voturi

Autor: Bogdan Cojocaru

05.03.2012, 00:04 1059

De succesul lui Vladimir Putin în alegerile preşedinţiale de ieri nu s-a îndoit nimeni, având în vedere popularitatea imensă de care se bucură în rândul electoratului. Succesul lui la conducerea ţării, al cărei preşedinte a fost deja de două ori, nu este însă garantat.

Putin a mai fost preşedinte al Rusiei între 2000 şi 2008, dar pentru că legea din acea perioadă nu-i dădea dreptul la al treilea man­dat, l-a promovat la şefia teorectică a statului pe Dmitri Medvedev, el mulţumindu-se temporar cu funcţia de premier. Nimeni nu a contestat însă că adevăratul conducător al ţării a rămas tot Putin.

Elita conducătoare a început însă să-l prefere din 2010 pe Medvedev, problemă care a creat tensiuni între el şi premierul său, scrie The Guardian.

"Până la sfârşitul anului 2010, tensiunile ajunseseră la cote alarmante şi erau exacerbate de faprul că ei nu discutau despre această problemă", a afirmat Gleb Pavlovski, fost consilier la Kremlin. Putin s-a asigurat însă că legea fundamentală este modificată pentru a-i permite candidatura pentru al treilea mandat de preşedinte. El a declarat toamna trecută că intenţiona însă de acum patru ani să candideze din nou, dar şi-a păstrat planul secret.

Analiştii apreciază însă că fostului agent KGB îi va fi imposibil să menţină statu quo-ul actualului regim, pe care mulţi ruşi îl văd corupt în întregime, notează postul american de televiziune CNBC.

Înaintea alegerilor de ieri era evident că Putin a slăbit controlul mediei, permiţând rularea clipurilor opoziţiei la postul naţional de televiziune şi difuzarea unui documentar al BBC intitulat "Putin şi Vestul".

"Cerem tuturor să nu se uite în afară, să nu fugă de partea cealaltă şi să nu-şi dezamăgească patria mamă. Nu vom lăsa pe nimeni să-şi impună voinţa asupra noastră, deoarece avem o voinţă proprie", a declarat Putin în faţa unei mulţimi de 130.000 de persoane. El l-a acuzat pe noul ambasador american la Moscova de instigare la proteste de stradă.

Observatorii spun însă că protestele sunt reale, semn că ruşii cer mai multe drepturi politice. Însă opoziţia, deşi vocală, este dezorganizată, ceea ce i-a netezit lui Putin drumul spre Kremlin. Sondajele de opinie indicau că popularitatea lui Putin a crescut de la 50% în timpul protestelor la 60% înaintea alegerilor. "Marea majoritate a ruşilor încă nu înţeleg cum viaţa lor poate fi afectată de drepturile de bază, precum dreptul de a câştiga sau de a pleca peste hotare. Nu te poţi hrăni cu politică", a afirmat analistul politic Serghei Strokan.

Publicaţia rusă Vedomosti a imaginat trei scenarii prin care ar putea trece Rusia după alegerile de ieri. Primul şi cel mai probabil este cel al unui semicompromis în care guvernul va achiesa la cererile opoziţiei, dar va face în realitate puţin în lupta contra corupţiei şi pentru o mai mare transparenţă în sistem. Această cale va înrăutăţi problemele economice şi sociale.

Al doilea scenariu prevede fuziunea între actuala elită conducătoare şi cea nouă, îndreptată spre reformă. Putin va fi suficient de flexibil pentru a gestiona schimbarea, iar rezultatul ar fi sănătos pentru Rusia.

Ultimul scenariu, cel mai improbabil, dar şi cel mai bun pentru Rusia este cel al unei schimbări totale a sistemului, în care noua elită preia controlul ţării. Guvernul ar fi primul care acţionează pentru popor cu sprijinul poporului.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO