♦ La Paris, 35 de state, inclusiv din UE, dar şi SUA, Canada şi Japonia, şi 15 instituţii financiare s-au angajat să asigure Moldovei un ajutor de 100 de milioane de euro ♦ O mare parte din bani vor ajunge direct la gospodăriile moldoveneşti prin factura la energie ♦ Faţă de octombrie anul trecut, preţurile alimentelor au urcat cu 36%, iar cele ale serviciilor către populaţie cu 53%.
De 30 de ani, de când şi-a câştigat independenţa faţă de URSS, Republica Moldova este cunoscută în Vest mai mult ca o sursă exotică de vinuri ieftine şi poate ca ţara cu cea mai multă sărăcie din vecinătatea UE.
Este o ţară care nu are nici măcar un kilometru de autostradă. Însă războiul pornit de Rusia contra Ucrainei a scos Moldova din anonimat, reprezentanţi ai 45 de state şi instituţii internaţionale întâlnindu-se luni la Paris pentru a promite Moldovei ajutor financiar.
Cu o inflaţie de aproape 35%, rămasă fără electricitate şi gaze din cauza războiului de la graniţă, cu economia într-o criză profundă, cu agricultura lovită de secetă, predispusă la crize politice, depopulată de tineri şi cu o populaţie polarizată între Occident şi Rusia, Moldova, care nu este membră a UE, nici a NATO şi nici a uniunii comerciale patronate de Moscova, are nevoie de tot ajutorul care i se poate oferi.
Deşi atenţia pe care o primeşte acum de la Europa poate că vine cam târziu şi în cel mai nefericit moment, aceasta poate fi o oportunitate pentru guvernul de la Chişinău de a-şi scoate ţara pentru totdeauna din anonimat. La Paris, 35 de state, inclusiv din UE, dar şi SUA, Canada şi Japonia, şi
15 instituţii financiare s-au angajat să asigure Moldovei un ajutor de 100 de milioane de euro.
A fost a treia reuniune de acest gen, prima având loc la Berlin în aprilie, iar a doua la Bucureşti, în iulie, când Moldova a primit 600 de milioane de euro. O mare parte din bani vor ajunge direct la gospodăriile moldoveneşti prin factura la energie. Par sume mici în comparaţie cu alte bailouturi, dar nici economia moldovenească nu este mare – circa 13 miliarde de euro. Iniţiativa de ajutor a venit din partea României, Germaniei şi Franţei.
Moldova este într-o poziţie extrem de vulnerabilă, atât geopolitic cât şi economic. Cea mai mare graniţă o are cu Ucraina, are trupe ruse pe teritoriul său, are teritorii controlate de separatişti proruşi, este dependentă de gazele ruse şi de electricitatea furnizată de Ucraina şi de o termocentrală controlată de una din administraţiile separatiste, cea de la Tiraspol (Transnistria), care şi ea depinde în totalitate de combustibil din Rusia. Ucraina nu mai poate exporta electricitate pentru că nici ea nu mai are deoarece reţeaua de energie electrică îi este bombardată de armata rusă, iar Moscova face tot ce poate pentru a crea o criză energetică fără precedent în Moldova ca răspuns la orientarea spre Occident a guvernului de la Chişinău.
Înainte de război, Ucraina asigura 30% din consumul de electricitate, iar termocentrala transnistreană restul de 70%. Gazprom, care în trecut furniza toate gazele consumate de Moldova, şi-a redus cu o treime exporturile, acuzând datorii neplătite inclusiv de termocentrala controlată de separatiştii proruşi. În Moldova chiar este criză de energie, iar acest lucru se vede în preţuri, împinse în sus şi de penuriile de tot felul de pe pieţele internaţionale. Rezultatul este o inflaţie anualizată care se apropie de 35%, la dobânzi ale băncii naţionale de peste 23%. Inflaţia ridicată într-o ţară săracă este un mediu propice pentru instabilitate politică şi socială. Facturile uriaşe şi preţurile mai mari la alimente devin un mix exploziv. La facturi mai ajută statul cu subvenţii şi guvernele occidentale cu ajutoare. Preţurile carburanţilor au fost plafonate. Dar scumpirea mâncării nu poate fi oprită. În octombrie, cele mai mari scumpiri la alimente au fost observate la legume - 22%, ouă – 8%, zahăr -5%. Acestea sunt creşteri de la lună la lună, care în alte ţări sunt de obicei mai mici, iar în Moldova sunt comparabile cu cele anualizate din UE. Tot de la lună la lună, apa caldă s-a scumpit în octombrie cu 32%, gazele cu 25%, iar electricitatea cu 10%. Faţă de octombrie anul trecut, preţurile alimentelor au urcat cu 36%, iar cele ale serviciilor către populaţie cu 53%. Noi scumpiri se anunţă, printre altele la pâine. Aceasta în condiţiile în care numărul de salariaţi scade constant, iar cel de pensionari creşte, raportul ajungând la 1,12 în 2020, mai mic decât oriunde în UE. Iar pensiile au tendinţa să fie mai mici decât salariile şi să crească mai greu.
Economia în sine trece printr-o instabilitate letală. Anul trecut, când PIB-ul a crescut cu 14%, agricultura a ajuns să aibă o pondere de 10% în economie şi o contribuţie excepţională la creştere – o treime. A fost încununarea eforturilor de reorientare după închiderea pieţei ruse, de care fermierii moldoveni au fost dependenţi zeci de ani. Dar anul acesta a venit cu secetă, penurie de îngrăşăminte chimice şi cu blocaje în industrie, mai ales în cea a componentelor auto.
Acum, guvernul se aşteaptă la un picaj al PIB de 8% în acest an. Producţia agricolă este în medie cu peste 20% sub cea de anul trecut. Consumul scade. Producţia industrială se prăbuşeşte – minus 13% în septembrie în ritm anualizat.
Va rezista Moldova iernii energetice? după cum se întreabă Deutsche Welle. Fostul preşedinte al Republicii Igor Dodon, rusofil convins, a fost eliberat din arestul la domiciliu şi a promis proteste contra actualului preşedinte pro-occidental şi reformist Maia Sandu. Aceasta a fost vizată mai multe săptămâni la rând şi de proteste organizate de oligarhul fugar Ilan Şor, implicat în scandalul unui furt din bănci echivalent cu 12% din PIB-ul ţării. Furtul a împins Moldova într-o criză financiară în 2015. Se crede că banii au ajuns în Rusia, confruntată şi ea atunci cu o criză financiară din cauza sancţiunilor occidentale.
Ce legături mai are Moldova cu Rusia? În Rusia se mai duceau anul trecut doar 9% din exporturile moldoveneşti. Anul acesta ponderea este probabil şi mai mică deoarece Moscova a aplicat noi restricţii comerciale. Cea mai mare parte a exporturilor iau calea României. Ponderea Rusiei în importuri era de 14%, iar mai mult de jumătate din produsele importate erau resurse energetice. De asemenea, şi numărul de moldoveni care muncesc sau studiază în Rusia a scăzut constant an de an după prima invazie rusească în Ucraina, la circa 76.700, potrivit cifrelor din statistica rusă. Numărul este de patru ori mai mic decât cel din 2019.
Ce a crescut este locul pe care îl ocupă Rusia în topul surselor remiterilor din străinătate către persoane fizice din Moldova, adică banii trimişi acasă de moldovenii care lucrează în alte ţări. Astfel, Rusia a revenit după mult timp pe primul loc în semestrul doi, arată datele băncii naţionale a Moldovei, care nu oferă şi o explicaţie. Însă schimbarea de poziţie are cel mai probabil de-a face cu faptul că moldovenii care muncesc în Rusia şi-au trimis acasă economiile de teamă că Moscova va bloca ieşirile de capital în contextul războiului contra Ucrainei şi al sancţiunilor occidentale. Maia Sandu le-a cerut cetăţenilor moldoveni să se pregătească de o iarnă grea.
