♦ Decizia recentă a Chinei de restricţionare a exporturilor de grafit a ridicat problema creării de noi stocuri strategice de materii prime vitale la nivel de UE ♦ De peste un an, aceasta este implicat într-un război tech cu SUA şi aliaţii săi din Europa şi Asia.
China a anunţat recent planuri de restricţionare a exporturilor de grafit, un mineral crucial pentru producţia de baterii pentru maşini electrice, pe motive de securitate naţională, scrie CNN.
Anunţul vine la doar câteva zile după ce Statele Unite au impus limite adiţionale asupra tipurilor de semiconductoare pe care companiile americane le pot vinde firmelor chineze.
„În acest moment, China şi ţările occidentale sunt prinse într-o cursă de măsuri retaliatorii reciproce, evidenţiind cum se pot extinde adesea măsurile protecţioniste“, arată Stefan Legge, de la University of St. Gallen, Elveţia.
Piaţa grafitului folosit în baterii a crescut cu 250% la nivel mondial din 2018. China era cel mai mare producător de grafit anul trecut. În afară de maşini electrice, grafitul mai este folosit şi în industriile semiconductorilor, aerospaţială, chimică şi siderurgică.
Restricţiile la export au fost anunţate în condiţiile în care China resimte presiuni din partea mai multor guverne în legătură cu practicile sale comerciale. De peste un an, aceasta este implicat într-un război tech cu SUA şi aliaţii săi din Europa şi Asia.
În iulie, Beijingul a impus restricţii la exporturile de galiu şi germaniu, două minerale esenţiale pentru producţia de semiconductori.
Decizia recentă a Chinei de restricţionare a exporturilor de grafit a ridicat problema creării de noi stocuri strategice de materii prime vitale la nivel de UE, o opţiune pe care Bruxelles-ul a trecut-o în mare măsură cu vederea, notează Euractiv.
Problema extracţiei şi procesării de materii prime vitale pe plan european a căpătat urgenţă în condiţiile în care Europa încearcă să-şi reducă depedenţa de importuri din ţări ca China.
Aceste materii sunt necesare pentru susţinerea tranziţiilor verde şi digital şi pot fi regăsite în tehnologii ca panourile solare, turbinele eolienne, maşinile electrice şi bateriile. Cererea de astfel de metale va creşte dramatic pe măsură ce cursa decarbonizării continuă la nivel mondial în deceniile urmăroare.
În pofida iniţiativelor legislative lansate de Comisia Europeană pentru reducerea dependenţelor de China, problema constituirii unor rezerve strategice nu a fost până acum analizată.
Aceste rezerve ar fi utilizate în cazul perturbării lanţurilor de aprovizionare pentru a asigura funcţionarea optimă a industriilor esenţiale. „O astfel de măsură reprezintă singurul instrument existent pentru menţinerea stabilităţii pe termen scurt“, arată Emmanuel Hache, cercetător la IRIS, un think tank francez care a publicat un raport pe acest subiect.
Totuşi, acumularea de rezerve nu este lipsită de riscuri. „Pieţele ar putea fi distorsionate în acest fel“, avertizează Raphael Danino-Perraud, cercetător la IFRI, un think-tank din domeniul geopoliticii.
