Numărul de proiecte de investiţii străine din Serbia creşte încontinuu din 2015, mai ales în industria manufacturieră, pentru ca anul trecut să ajungă la un nivel fără precedent. Belgradul oferă companiilor străine stimulente generoase sub formă de terenuri, facilităţi pentru fabrici, subvenţii pentru plata salariilor şi un regim fiscal favorabil.
Astfel, Serbia devine un concurent serios pentru statele est-europene din UE în ceea ce priveşte atragerea investitorilor străini, mai ales pe cei din sectorul auto. Au apărut deja cazuri în care companii străine şi-au relocat în Serbia producţia din ţări mai bogate est-europene.
Cel mai populat stat din Balcanii de Vest a primit anul trecut investiţii străine directe de 5,8 miliarde de dolari prin intermediul a 107 de proiecte greenfield - în care fabricile sau facilităţile de producţia sau activitate sunt construite de la zero într-o ţară străină -, faţă de o medie anuală de 69 de proiecte din 2014 încoace, potrivit datelor fDi Markets, un serviciu de informaţii al Financial Times. Serbia a atras în 2018 mai multe investiţii greenfield raportate la PIB decât oricare alt stat din lume, fapt speculat de politicieni de la guvernare, inclusiv de preşedintele Aleksandar Vucic, care se laudă că au făcut din ţara lor liderul mondial al investiţiilor străine. Ei omit să spună că în clasamentul fDi Markets Muntenegru, Bosnia şi Macedonia de Nord îi suflă în ceafă „campionului“ şi că în rapoartele altor organizaţii Serbia nu figurează nici măcar în top 10.
Însă nu se poate tăgădui faptul că numărul de proiecte de investiţii străine în Serbia creşte încontinuu de cinci ani încoace. Componentele auto, alimentele, tutunul, textilele şi imobiliarele sunt principalele sectoare vizate de investitori, a găsit fDi Markets. Împreună, acestea reprezintă 54% din proiectele de investiţii străine din anul trecut. Anul acesta se anunţă şi el generos, atât cu proiectele greenfield, cât şi cu cele de extindere. Producătorul farma german Stada a anunţat zilele trecute că intenţionează să investească circa 20 de milioane de euro în dezvoltarea unităţii sârbe Hemofarm în 2019 şi încă pe atât în 2020, scrie SeeNews. Din 2006, compania a investit în statul balcanic circa 300 de milioane de euro şi a mărit producţia Hemofarm de 2,5 ori în acest timp. În iulie anul acesta, grupul chinez din industria siderurgică HBIS a anunţat modernizarea unităţii sârbe, o investiţie de 120 de milioane de dolari.
În august, autorităţile sârbe au spus că firma locală Rudex va construi în parteneriat cu un investitor chinez o fabrică pentru explozibili industriali. Valoarea investiţiei şi numele companiei chinezeşti sunt ţinute secret.
În sectorul auto, luna aceasta compania niponă Toyo Tire a prezentat planuri pentru deschiderea unei noi uzine de producţie de anvelope în Serbia. Proiectul a fost evaluat la 390 de milioane de euro. Fabrica va fi construită în oraşu Indjija, la nord de Belgrad, şi va avea 500 de salariaţi. Preşedintele Vucic a declarat că investiţia vine după trei ani de negocieri. Fabrica va aproviziona pieţe din Europa şi Rusia. Producătorul chinez de anvelope Shandong Linglong a început în primăvară construirea unei fabrici în Zrenjanin ca parte a unei investiţii de 800 de milioane de euro. Facilitatea va produce, după ce va ajunge la capacitate maximă în 2025, 13 milioane de cauciucuri pe an şi va avea peste 1.200 de angajaţi. ZF Friedrichshafen din Germania a investit peste 100 de milioane de euro într-o nouă facilitate deschisă recent. Compania va produce acolo vehicule electrice şi hibride şi va avea 1.000 de angajaţi. Guvernul sârb oferă stimulente generoase pentru astfel de locuri de muncă, de până la 7.000 de euro per angajat. Anul acesta, guvernul a vehiculat ideea că Volkswagen, cel mai mare producător auto din lume, îşi va muta fabrica din Ucraina în Serbia. Însă alte zvonuri au dat ca gazdă pentru o nouă fabrică VW alte state est-europene şi Turcia.
Industria auto sârbă are o istorie care începe în anii 1930. În prezent, aceasta contribuie cu 10% la exporturile ţării şi are 40.000 de angajaţi, potrivit Agenţiei de Dezvoltare a Serbiei. Fiat este de departe cea mai importantă prezenţă, după o investiţie de un miliard de euro în 2008.
„Serbia are o poziţie geografică favorabilă şi infrastructură în curs de modernizare. Este cea mai mare ţară non-UE din sud-estul Europei şi are acorduri de asociere comerciale bune cu UE şi state ca Rusia şi Turcia şi vecinii din Balcanii de Vest“, explică pentru Financial Times Zsuzsanna Hargitai, director pentru Balcanii de Vest la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.
„Ştiu de un investitor care tocmai şi-a închis fabrica din Cehia pentru că a putut găsi forţă de lucru mai ieftină în Serbia“, a adăugat ea.
Producătorul de componente auto nipon Yazaki îşi închide fabrica de cablaje pentru autovehicule din Cehia, cea mai matură economie dintre statele est-europene foste comuniste, şi transferă producţia de acolo la uzina Sabac din Serbia, care până la sfârşitul acestui an ar trebui să ajungă la 1.700 de salariaţi. Yazaki produce pentru marii constructori auto germani, printre care Daimler şi BMW.
În această primăvară, producătorul sloven de electrocasnice Gorenje a anunţat că îşi mută întreaga producţie de frigidere în Serbia.
Din 2015 până în 2018, majoritatea investiţiilor străine au venit din Germania şi Coreea de Sud. Însă în ultimii ani se poate observa o creştere exponenţială a investiţiilor din China. Doar în primele şapte luni ale acestui an au fost înregistrate mai multe proiecte ale companiilor chineze decât în tot anul 2018. ISD-urile chineze sunt concentrate mai ales în industria manufacturieră, unde au acaparat câteva componente strategice. Spre exemplu, Zelezara Smederevo, singurul producător de oţel al ţării, a fost cumpărat de Hesteel în 2016, spre consternarea unora dintre statele membre ale UE. UE a fost responsabilă pentru 72,7% din investiţiile străine greenfield din Serbia între 2005 şi 2014, potrivit fDi Markets. De atunci, raportul s-a redus la 57,3%. Europa de vest a atras din 2013 1.051 proiecte de investiţii greenfield chineze, faţă de 23 în cazul Serbiei, fapt folosit de guvernul sârb pentru a respinge criticile Occidentului.
Valul de investiţii străine vine după ce Belgradul a introdus o serie de reforme macroeconomice care au făcut din Serbia o ţară mai stabilă economic şi mai prietenoasă cu investitorii. Apoi, preşedintele Vucic a anunţat anul acesta planuri de cheltuieli de 12 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de transportului public, de energie şi digitale în următorii cinci ani. Un miliard de euro va fi investit în reconstrucţia căii ferate Belgrad-Presevo (oraş de la extremitatea sudică a ţării), cel puţin 1,3 miliarde de euro în drumuri regionale şi câte 500 de milioane de euro în infrastructură digitală şi îmbunătăţirea eficienţei energetice. De asemenea, planul de investiţii prevede construirea unei reţele de metrou în Belgrad. Vucic a fost ministru al informaţiilor într-unul din guvernele dictatorului Slobodan Milosevic şi este prezent oriunde o investiţie îi face bine la imagine.
