Business Internaţional

Secretul "imunitatii" Europei de Est la criza pietelor financiare

Secretul "imunitatii" Europei de Est la criza pietelor financiare

In timp ce bursele din tarile dezvoltate sufereau pierderi masive, cele din tarile emergente continuau sa creasca

13.12.2007, 16:55 25

In mod normal, pietele emergente reactioneaza foarte puternic atunci cand pietele financiare oscileaza, iar apetitul pentru risc scade, scrie FinancaAsia. Starea de nervozitate de pe pietele financiare globale a facut ca pietele din estul Europei sa decelereze profund de doua ori in acest an. Turbulentele financiare de la sfarsitul lui februarie si inceputul lui martie care au izbucnit in Statele Unite si in Asia au afectat aproape toate pietele financiare, iar pietele din Europa de Est nu au constituit o exceptie, chiar daca pietele mai mici si mai putin lichide aproape ca nu au avut de suferit.
O criza similara a avut loc in intervalul iulie-august. Temerile privind piata americana a creditelor ipotecare subprime s-au raspandit in toata lumea, inclusiv in Europa de Est. In aceasta regiune, majoritatea pietelor de capital au inregistrat scaderi importante in august, cu exceptia a patru piete. Efectele crizei subprime au fost vizibile atat pe pietele de mari dimensiuni si cu o lichiditate foarte mare, cum ar fi Rusia si Turcia, cat si pe pietele cu performante reduse, care au fost cele mai afectate. Cu toate acestea, pietele care au avut cele mai mari pierderi au fost si cele care si-au revenit cel mai repede.
Analistii financiari au ramas surprinsi insa de faptul ca pietele din Europa de Est au fost mai putin afectate de cele cateva saptamani de dupa criza financiara, comparativ cu pagubele pe care le-au inregistrat in perioadele de volatilitate de dinaintea crizei. Cu alte cuvinte, pietele emergente au fost extrem de elastice.
Prima si cea mai generala explicatie pentru faptul ca pietele emergente au raspuns atat de bine la crizele din acest an este maturitatea financiara la care au ajuns majoritatea pietelor de capital din statele emergente. Economistii numesc aceasta situatie "un fenomen de profunzime financiara", adica un mod de a descrie felul in care institutiile de genul bancilor, burselor de valori si companiile de asigurari au crescut proportional cu avansul consemnat de Produsul Intern Brut. Procesul de privatizare din Europa de Est a contribuit decisiv la dezvoltarea pietelor de capital din regiune intr-un timp relativ scurt. Capitalizarea bursiera a Rusiei, cea mai mare si cea mai importanta din regiune, a depasit deja valoarea PIB-ului. In Kazahstan, activele bancare au depasit de asemenea nivelul PIB-ului. Multe lucruri s-au intamplat in ultimii ani si aceste sectoare vor continua sa se dezvolte.
Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) evalueaza reformele economice si de piata din Europa de Est pe baza unor calcule anuale, iar in cel mai recent raport al sau 11 dintre cele 25 de reforme analizate au avut legatura cu pietele financiare. Bulgaria a primit o bila alba pentru "cresterea sustinuta de pe piata de lasing si pe cea a asigurarilor si pentru imbunatatirea supervizarii organismelor de reglementare". Totodata Rusia a primit un plus pentru "continuarea imbunatatirilor cadrului institutional si de reglementare a pietelor financiare, introducerea de noi produse si inovare, o crestere in volum a bursei de valori, a pietei de obligatiuni si a celei de asigurari". Kazhstanul a fost apreciat atat pentru "cresterea capitalizarii pe burse si pe piata obligatiunilor, cat si pentru emergenta fondurilor de pensii si a operatorilor privati". Muntenegrul a primit laude, printre altele, pentru avansul consemnat in creditele acordate sectorului privat.
A doua explicatie pentru stabilitatea statelor emergente in situatiile de criza de genul celei din iulie-august este reprezentata de situatia economica extrem de favorabila pe care o traverseaza majoritatea statelor din Europa Centrala. Cele mai importante economii din regiune, Rusia si Polonia se afla probabil in cea mai buna forma economica de la inceputul anilor '90 si pana in prezent. De la sfarsitul anilor '90, economia Rusiei a crescut cu 6%-7% anual, iar perspectivele sunt foarte bune.
In continuare, economia Rusiei se bazeaza prea mult pe exporturile energetice, dar tinand cont de pretul de peste 80 de dolari al barilului de titei, fapt care conduce la excedente bugetare si de cont curent, situatia economica din prezent a Rusiei are putine sanse sa se deterioreze. Dupa criza financiara prin care a trecut in 1998, Rusia a devenit a treia tara din lume din punctul de vedere al rezervelor valutare pe care le detine. Europa de Est este foarte putin expusa din punct de vedere comercial la piata americana.
Exporturile tarilor emergente din Europa reprezinta sub 4% din totalul importului american. Centrele de prognoza economica ale Citigroup si Oxford au calculat ca economiile din estul Europei sunt printre economiile emergente si ar putea fi cel mai putin afectate de o scadere a nivelului investitiilor din sectorul imobiliar american. Potrivit calculelor Citigroup si Oxford, sase dintre statele cu economie emergenta care nu au avut de suferit de pe urma crizei subprime au fost din estul Europei, respectiv Rusia, Turcia, Ungaria, Cehia, Romania si Polonia.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO