• Leu / EUR4.9417
  • Leu / GBP5.7906
  • Leu / USD4.6288
Business Internaţional

Slăbiciunile UE au permis ca Balcanii să devină o scenă de teatru geopolitic pentru SUA şi electoral pentru Donald Trump

Slăbiciunile UE au permis ca Balcanii să devină o scenă de teatru geopolitic pentru SUA şi electoral pentru Donald Trump

Preşedintele SUA Donald Trump încadrat în Biroul Oval de preşedintele Serbiei Aleksandar Vucic (stânga) şi de premierul Kosovo Avdullah Hoti.

Autor: Bogdan Cojocaru

23.09.2020, 23:10 666

Dacă în august secretarul de stat al SUA Mike Pompeo a condus o ofensivă a şarmului diplomatic şi de business în state cheie din Europa Centrală şi de Est, unele cu pu­ternice tendinţe anti-Bruxelles, pentru apro­fun­darea alianţelor din regiune, luna aceasta a dezvăluit un interes uriaş al administraţiei lui Trump pentru Balcani, de asemenea o regiune unde UE nu mai are o putere prea mare.

Apoi, sunt bine cunoscute binecuvântarea pe care Do­nald Trump a dat-o Brexitului şi relaţiile bune din­tre preşedintele SUA şi premierul britanic Boris Joh­nson, care ar trebui să scoată Marea Britanie din UE.

Astfel, SUA sub preşedintele Donald Trump pare că exploatează punctele vulnerabile ale Uniunii Europene. Însă reuşita îi este limitată. Ofensivele din Balcani şi din Europa Centrală şi de Est vin în contextul în care alegerile pentru preşedinţia SUA se apropie cu paşi mari, iar Trump vrea să demonstreze alegătorilor de acasă că este un personaj important, că este cel care face jocurile pe scena geopolitică mondială. Poate de aici şi afirmaţia lui Trump că „oprim genocidurile dintre Kosovo şi Serbia. Se omoară unii pe alţii de atâţia ani. De acum nu se vor mai omorî“ făcută după ce i-a adus de-a stânga şi de-a dreapta sa pe preşedintele Serbiei Alexander Vucic şi pe premierul kosovar Avdullah Hoti la Casa Albă pentru a semna fiecare câte un acord.

În timp ce relaţiile Americii cu Kosovo sunt cât se poate de bune, America fiind una din pricipalele forţe care au făcut presiuni pentru recunoaşterea independenţei acestuia după războiul cu Iugoslavia (entitate statală în care Serbia era forţa dominantă), cele cu Serbia sunt mai mult decât problematice. Americanii sunt consideraţi chiar şi astăzi inamici în Serbia. Presa sârbă scrie că şi de această dată Serbia a rămas cu buza umflată: Belgradul s-a angajat să-şi mute ambasada israeliană la Ierusalim, aşa cum doreşte Trump, însă Israelul a recunoscut independenţa Kosovo (Kosovo recunoscând în schimb independenţa Israelului), fostă provincie sârbă.

Strategia Casei Albe este de a aduce cele două părţi mai aproape pe cale economică. De altfel, liderii balcanici au semnat în prezenţa lui Trump acorduri de normalizare economică. Acestea prevăd, printre altele, proiecte comune de infrastructură (legarea reţelei de cale ferată Belgrad-Pristina de un port important de la Marea Adriatică), transport şi energie. În baza acordurilor, instituţii de investiţii americane au semnat contracte neangajante cu Serbia şi Kosovo pentru construirea aşa-numitei „Autostrăzi a Păcii“, care ar trebui să lege oraşul sârbesc Nis de Pristina, capitala Kosovo.

În privinţa acestui proiect, Banca Europeană de Investiţii s-a autosesizat rapid şi a anunţat că este pregătită să finanţeze şi ea autostrada, alături de instituţiile americane, atâta timp cât sunt respectate regulile de transparenţă şi concurenţă, scrie SeeNews. De asemenea, camerele de comerţ din cele două ţări balcanice şi-au anunţat intenţia ca împreună să sprijine proiecte pentru construirea de centre de stocare a energiei pentru baterii de litiu şi pentru prospectare în vederea identificării zăcămintelor de litiu.

Legat de litiu, grupul minier anglo-australian Rio Tinto a descoperit în 2004 un depozit de borat de litiu în valea râului Jadar din Serbia despre care se estimează că conţine 10% din depozitele de litiu la nivel mondial. Acest metal devine o resursă naturală extrem de importantă în contextul dezvoltării accelerate a sectorului electromobilităţii.

Acordurile semnate de Vucic şi de Hoti în prezenţa lui Trump angajează Serbia şi Kosovo în a nu folosi echipamente furnizate de „vânzători lipsiţi de încredere“ pentru reţelele lor telecom. Nu a fost menţionat niciun nume de companie, însă administraţia Trump duce o campanie intensă la nivel internaţional de a scoate grupul chinez Huawei din proiectele telecom europene, în special din cele pentru dezvoltarea reţelei 5G. Această campanie a fost împinsă şi în Europa de Est, rezultatul fiind excluderea Huawei din proiectele Poloniei. Varşovia a primit în schimb soldaţi americani transferaţi din Germania.

 De altfel, Polonia se dovedeşte a fi cel mai bun aliat al SUA din regiune, fiind şi unul dintre cei mai mari importatori de gaze naturale lichefiate americane - „gazele libertăţii“ -, cumpărate în detrimental gazelor ruseşti, la care Berlinul nu vrea să renunţe. SUA nu au reuşit să convingă să renunţe la investiţiile chineze spre exemplu Cehia.

Poziţia adoptată de Serbia faţă de SUA pune această ţară în opoziţie cu UE. Administraţia Trump a recunoscut Ierusalimul ca fiind capitala Israelului în 2017 şi şi-a mutat ambasada acolo în mai 2018, notează AP. Casa Albă a încurajat şi alte state să facă acelaşi lucru, dar a fost criticată de palestinieni şi de multe state membre ale UE deoarece conflictul israeliano-palestinian rămâne deschis. Kosovo devine primul stat cu majoritate musulmană care-şi deschide ambasadă în Ierusalim, iar Serbia prima ţară europeană care face această mutare, condamnată de UE. Uniunea vrea „o soluţie cu două state“, în care Ierusalimul să fie atât capitala Israelului, cât şi a unui viitor stat palestinian.

Kosovo şi Serbia sunt state mici care, exceptând rezervele de litiu, nu pot prezenta interes economic semnificativ pentru SUA. Însă, spun unii observatori, de interes pentru Trump sunt alegătorii evrei, în special cei din Florida şi Pennsylvania, şi comunităţile albaneze musulmane din Michigan. Acestea sunt trei state cheie pentru alegeri, notează Balkan Insight. Albanezii formează 90% din populaţia din Kosovo. UE duce în paralel negocieri pentru normalizarea relaţiilor dintre statele din Balcani şi este un finanţator important al acestora, însă nu a reuşit să obţină acorduri cu strălucirea celor obţinute de Trump. Mai mult, preşedintele sârb Vucic şi-a arătat făţiş distanţarea faţă de UE în martie, când după o problemă legată de furnizarea de echipamente medicale a declarat că „solidaritatea europeană nu există. Este doar o poveste pentru copii scrisă pe h‚rtie. Singura care ne poate ajuta este China.“ Şi, după cum a afirmat tot el, „i-am trimis preşedintelui chinez Xi o scrisoare în care pentru prima dată i-am spus oficial că ne este nu doar prieten drag, ci şi prieten şi frate“. China s-a grăbit, desigur, să trimită ajutoare medicale în Serbia în cadrul uriaşei campanii de PR iniţiate după ce Beiingul a fost criticat că a lăsat pandemia de COVID-19 să se răspândească în toată lumea. Vucic este cunoscut şi ca aliat de nădejde al Rusiei lui Putin, acesta nerecunoscând independenţa Kosovo.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9417
Diferență: -0,0809
Ieri: 4.9457
Azi: 4.6288
Diferență: 0,2556
Ieri: 4.6170
Azi: 5.7906
Diferență: 0,3988
Ieri: 5.7676
Azi: 4.8055
Diferență: 0,3466
Ieri: 4.7889