Toţi cetăţenii Norvegiei au devenit teoretic milionari în moneda naţională după ce valoarea activelor celui mai mare fond suveran de investiţii, alimentat cu bani din vânzarea petrolului, a crescut ca urmare a exploziei preţurilor ţiţeiului şi gazelor naturale, scrie agenţia Thomson Reuters. Valoarea activelor fondului naţional a crescut la peste 5.110 miliarde de coroane norvegiene (600 de miliarde de euro) încă din prima săptămână a anului 2014, în timp ce Norvegia are o populaţie de 5.096.300, conform celui mai recent recensământ. Aceasta este pentru prima oară când valoarea fondului a ajuns la peste un milion de coroane (119.000 euro) pentru fiecare cetăţean, spune Thomas Sevang, purtătorul de cuvânt al băncii centrale norvegiene. Fondul a ajutat statul să evite eventualele crize ce puteau apărea în urma modificărilor imprevizibile ale preţurilor petrolului şi gazelor. Norvegia este al şaptelea exportator de petrol din lume. Totuşi, norvegienii nu pot accesa sau cheltui banii fondului suveran. Deşi scopul fondului de stat este să asigure bunăstarea generaţiilor viitoare, guvernul norvegian utilizează o parte din bani, dar nu mai mult de 4% din active, pentru a-şi finanţa bugetul. Sumele trase la buget asigură plata subvenţiilor şi a ajutoarelor sociale, care încurajează oamenii să nu lucreze. Activele fondului reprezintă 183% din PIB-ul Norvegiei şi ar putea ajunge la 220% până în 2030.
Ucraina a oprit achiziţiile de gaze din Europa, iar unicul furnizor va fi Rusia, care oferă cele mai mici preţuri, a declarat ieri ministrul ucrainean al energiei Eduard Stavitski, citat de RIA Novosti. „Gazele din Rusia sunt în prezent opţiunea cea mai profitabilă“, a spus Stavitski. Ucraina a cumpărat în ultimii doi ani gaze din Polonia şi Ungaria şi era pe cale să încheie un alt acord cu Slovacia, în încercarea reducerii dependenţei de livrările Rusiei, pe fondul tensiunilor generate de politica anterioară a Ucrainei de apropiere economică de Europa. Autorităţile de la Kiev ar fi trebuit să semneze un acord de asociere cu Uniunea Europeană, în noiembrie, dar preşedintele Viktor Ianukovici a renunţat la acord în ultimul moment. În schimb, Ianukovici a încheiat în decembrie un acord cu Rusia prin care Ucraina a obţinut un împrumut de 15 miliarde de dolari şi un discount la preţul gazelor. Astfel, Rusia a acceptat să reducă de la 1 ianuarie preţul gazelor livrate statului ucrainean de la 400 de dolari pentru o mie de metri cubi la 268 de dolari. Noul nivel al preţului va fi confirmat trimestrial, potrivit acordului, care dă posibilitatea Rusiei să împiedice apropierea Ucrainei de UE.
China va investi în acest an peste 100 de miliarde de dolari pentru construirea a peste 6.600 de kilometri de cale ferată, potrivit agenţiei chineze de presă Xinhua, preluată de New York Times. În mare parte, investiţiile de 630 de milioane de yuani (104,11 miliarde de dolari) vor fi destinate regiunilor mai puţin dezvoltate din centrul şi vestul ţării, a declarat şeful companiei de cale ferată Sheng Guangxu. Compania a dat în folosinţă 5.586 de kilometri de cale ferată începând din martie anul trecut, când a fost formată ca urmare a desfiinţării ministerului căilor ferate. Ministerul a fost marcat de mai multe scandaluri de corupţie, iar în luna iulie fostul şef al instituţiei Liu Zhijun a fost condamnat pentru luare de mită şi abuz de putere. China avea la sfârşitul anului trecut o reţea operaţională de peste 100.000 de kilometri de cale ferată, din care 10% pentru trenuri de mare viteză.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 10.01.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
