Pe 8 martie 2022, preşedintele american Joe Biden a anunţat o interdicţie asupra importurilor americane de petrol, cărbune şi gaze din Rusia ca reacţie la invadarea Ucrainei de către aceasta, interdicţia incluzând ţiţei şi produse petroliere.
În aceeaşi lună, Biden a anunţat că SUA intenţionează să interzică importul de fructe de mare, vodcă şi diamante din Rusia. Exporturile americane de articole de lux către Rusia sunt de asemenea interzise.
Totuşi, astăzi companiile americane plătesc aproximativ 1 miliard de dolari pe an agenţiei nucleare de stat a Rusiei pentru achiziţii de combustibil care generează peste jumătate din energia verde a SUA, notează The New York Times.
Este unul dintre ultimele transferuri semnificative de bani care continuă dinspre SUA către Rusia, iar asta în pofida eforturilor intense ale aliaţilor Americii de a întrerupe legăturile economice cu Moscova. Plăţile pentru uraniul îmbogăţit sunt făcute către subsidiarele Rosatom, care la rândul său are legături strânse cu aparatul militar al Rusiei.
Dependenţa SUA de energia nucleară este de aşteptat să crească, în condiţiile în care ţara doreşte să-şi reducă dependenţa de combustibilii fosili. Însă nicio companie americană nu îmbogăţeşte uraniu.
SUA au dominat cândva piaţa, până când o serie întreagă de factori istorici, inclusiv un acord de achiziţie de uraniu îmbogăţit încheiat între Rusia şi SUA menit să promoveze programul nuclear paşnic al Rusiei după prăbuşirea Uniunii Sovietice, au permis Rusiei să acapareze jumătate din piaţa mondială. SUA au încetat cu totul să îmbogăţească uraniu.
Construirea unui nou lanţ de aprovizionare cu uraniu îmbogăţit ar dura ani întregi şi ar necesita finanţare guvernamentală mai consistentă decât cea alocată în prezent. Faptul că o vastă facilitate din Piketon, Ohio, este aproape goală la mai mult de un an de la începutul războiului din Ucraina atestă dificultăţile.
Aproximativ o treime din uraniul îmbogăţit folosit în SUA este acum importat din Rusia, cel mai ieftin producător la nivel mondial. Cea mai mare parte a restului este importat din Europa. O ultimă parte, mai mică, este produsă de un consorţiu britanico-olandezo-german care operează în SUA.
Mai mult de zece ţări de la nivel mondial depind de Rusia pentru mai mult de jumătate din uraniul lor îmbogăţit.
Compania care operează facilitatea din Ohio spune că i-ar trebui mai mult de un deceniu pentru a produce cantităţi care să rivalizeze cu cele ale Rosatom.
Dependenţa de Rusia lasă de asemenea actualele şi viitoarele centrale nucleare ale Americii vulnerabile la o suspendare de către Rusia a vânzărilor de uraniu îmbogăţit, o strategie la care Vladimir Putin ar putea recurge.
Şi totuşi, cu războiul în al doilea an, guvernul american nu se grăbeşte să lanseze activităţi locale de îmbogăţire de uraniu.
