Start-up-urile europene preiau acum conducerea în domeniul inteligenţei artificiale, construind noi hub-uri tech şi atrăgând investiţii masive, potrivit unui raport al companiei londoneze de capital de risc Atomico. Anul trecut, o sumă record de 13,6 mld. dolari a fost investită în sectorul tech european, faţă de 2,8 mld. dolari în 2011.
Noile hub-uri tech apar în locuri neaşteptate. Atomico indică Parisul, Münchenul, Zurichul şi Copenhaga ca oraşe care trebuie urmărite în următorii ani. Capitala franceză începe deja să rivalizeze cu Londra şi Berlinul din punctul de vedere al numărului şi volumului de tranzacţii bazate pe capital de risc.
Industriile tradiţionale europene se implică acum mai mult în sector. Două treimi din cele mai mari companii ale Europei după capitalizarea de piaţă au realizat o investiţie directă într-o companie tech. O treime din companiile respective au achiziţionat o astfel de companie de la începutul anului 2015.
Companiile străine se grăbesc de asemenea să profite de talentul Europei în domeniu. Google, Facebook şi Amazon au anunţat toate extinderi majore ale hub-urilor lor tech europene. Tranzacţii de peste 88 miliarde de dolari au avut loc anul trecut, comparativ cu doar
3,3 miliarde de dolari în 2014.
Un alt studiu, realizat de Boston Consulting Group, arată că multe ţări mici orientate către exporturi din UE, Benelux, ţările baltice şi cele nordice, se situează cu mult peste SUA din perspectiva aşa-numitei ìe-intensityî, care acoperă infrastructura IT, accesul la Internet, cât şi implicarea companiilor, consumatorilor şi guvernului în activităţi având legătură cu Internetul.
Aceste ţări generează aproximativ 8% din PIB din Internet, comparativ cu Germania, Franţa, Italia, Spania şi Marea Britanie. Digitalizarea este aşteptată să genereze cu între 1,6 milioane şi 2,3 milioane mai multe locuri de muncă decât elimină în aceste ţări în perioada 2015-2020.
Bineînţeles, sectorul tech european are propriile minusuri, reflectate în incapacitatea acestuia de a produce deocamdată un gigant tech care să rivalizeze cu cei din Silicon Valley, scrie William Echikson. În timp ce antreprenorilor tech europeni le este la fel de uşor ca celor americani să obţină fonduri de început, firmele americane dispun de de 14 ori mai mult capital pentru stadii ulterioare. Această diferenţă ar dispărea dacă fondurile europene de pensii ar aloca cu numai 0,6% mai mult din capitalul pe care-l au în administrare pentru investiţii în domeniu.
Un alt minus este lipsa unei adevărate pieţe unice digitale europene. În SUA sau China, antreprenorii tech au acces imediat la o piaţă masivă. În Europa, însă, aceştia sunt în continuare obligaţi să ìnavighezeî 28 de pieţe şi cadruri de reglementare diferite.
Comisia Europeană a promis să creeze o astfel de piaţă cu doi ani în urmă, estimând că aceasta ar impulsiona economia UE cu 415 miliarde de euro anual. Însă promisiunea nu s-a materializat încă, iar în loc să liberalizeze, UE vrea să reglementeze.
În pofida acestor probleme, tendinţa generală din sectorul tech european este una pozitivă. Un nou apetit pentru risc pare să se manifeste pe întregul continent. Potrivit Atomico, peste 85% din fondatori spun că este ìcultural acceptabilî să-şi lansezi propria companie. Adăugând aici faptul că cinci din cele mai bune zece facultăţi de informatică la nivel mondial se află în UE, boom-ul startup-urilor din Europa pare sustenabil.
Şi din punct de vedere politic există motive de optimism. Cele mai avansate ţări europene din punct de vedere digital încep să se constituie într-o adevărată forţă, 16 mici ţări din UE formând un grup pro-Internet.
Într-o perioadă în care SUA îmbrăţişează politici protectţioniste, Europa devine o forţă economică inovatoare, care priveşte către viitor.
