Multe companii depind de băncile locale pentru fonduri, neputând recurge la obligaţiuni sau investitori. În acelaşi timp, multe nu-şi reveniseră de pe urma crizei anterioare în momentul declanşării crizei actuale, scrie Financial Times.
Nordul Italiei, un centru industrial major al Europei dominat de IMM-uri, a devenit epicentrul pandemiei mondiale. În timp ce proprietarii de businessuri din întreaga lume sunt în criză, menţinerea pe linia de plutire a companiilor mai mici cu venituri de sub 100 milioane de euro, coloana vertebrală a economiei italiene, reprezintă o provocare deosebită. Aceasta în parte pentru că numărul acestora este foarte mare şi în parte din cauza modului în care acestea se finanţează în mod tradiţional: prin credite bancare pe termen scurt.
Italia de Nord are peste 2 milioane de businessuri, potrivit Prometeia, o firmă de cercetare şi consultanţă. Andrea Guerra, consilier guvernamental pe relaţia cu proprietarii de mici companii, spune că sectorul suferă de o „criză a bilanţurilor“ pentru că depind doar de bănci pentru finanţare.
O altă problemă majoră este faptul că Italia este singura economie G7 care nu a revenit la nivelurile de creştere de dinaintea crizei înaintea izbucnirii pandemiei, ceea ce înseamnă că multe dintre companiile sale nu şi-au revenit de pe urma crizei anterioare în momentul apariţiei crizei curente.
Din acest motiv, măsurile de carantină ar putea avea de asemenea implicaţii pe termen mai lung pentru stabilitatea financiară a ţării, criza corporate ameninţând să genereze o nouă creştere a creditelor neperformante de care sistemul bancar încearcă să scape de patru ani.
Băncile au bilanţuri mai solide decât aveau în urmă cu cinci ani, dar economia prezintă încă o densitate ridicată de companii mici şi mijlocii, amplificând riscul unei creşteri a creditelor rele.
Grupul italian de rating de credit Cerved a avertizat că riscul de default în rândul companiilor mai mici s-ar putea dubla dacă criza va dura în întregul an 2020.
În încercarea de a preîntâmpina o criză corporate, guvernul italian a adoptat un decret pe 8 aprilie prin care oferă garanţii de stat pentru companii pentru accesarea de lichiditate. Premierul Giuseppe Conte l-a desemnat de asemenea pe fostul CEO al Vodafone Vittorio Colao, să supervizeze modul în care ţara s-ar putea redeschide, cu un focus deosebit pe sectorul de business.
Pentru companiile mai mici, decretul include şi o îngheţare a rambursării datoriilor până la sfârşitul lunii septembrie.
Redeschiderea este organizată şi începe să se materializeze în părţi din Italia de nord. Paola Subacchi, profesor de economie internaţională la Queen Mary Global Policy Institute din cadrul University of London, este precaut optimistă că sectorul de business al Italiei ar putea ieşi din carantină mai puţin devastat decât se aşteaptă mulţi.
