Business Internaţional

Taxele mari din tarile nord-europene au creat turismul alcoolului

24.08.2004, 00:00 390



Se intampla des ca locuitorii din nordul Europei sa treaca granita doar pentru a cumpara alcool. In aceste tari nordice s-a dezvoltat o intreaga industrie a cumparaturilor transfrontaliere ca urmare a diferentelor mari de pret la alcool de la tara la tara.



Pretul mediu la bauturile alcoolice imbuteliate in sticle de 0,7 litri variaza de la 5,57 euro, in Estonia, la 20,09 euro in tara vecina Finlanda, conform datelor furnizate de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS).



In Germania, pretul mediu este de doar 5 euro, in vreme ce danezii, trebuie sa plateasca 10,75 euro pentru acelasi produs.



In fruntea ierarhiei tarilor cu cele mai ridicate preturi la spirtoase se afla totusI Norvegia, unde o sticla de bauturi alcoolice ajunge in medie la 39 euro, urmata de Islanda si Suedia cu 28,37, respectiv 21,54 euro



Preturile ridicate sunt determinate de taxele foarte mari impuse de statele nordice asupra consumului de alcool. Politica in domeniul alcoolului urmareste sa descurajeze consumul si astfel sa protejeze sanatatea populatiei; pe langa acestea beneficiile statelor sunt uriase. Si, se pare ca, pana acum, politica a dat roade.



Norvegia, Suedia sI Islanda, care au cele mai ridicate preturi la alcool, sunt printre cele cinci natiuni ale Europei cu cel mai scazut consum anual de alcool pur pe persoana.



Conform statisticilor OMS, un islandez consuma in medie anual doar 4,41 litri de alcool pur. La celalalt pol se situeaza luxemburghezii cu cel mai ridicat nivel al consumului de alcool, 14,47 litri pe an pe persoana. In alte tari din Europa situatia se prezinta astfel: cehii consuma 13,59 litrii, irlandezii 11,36, francezii 11,03, iar germanii 10,92 litrii de alcool pe an.



Dar, cu piata interna a Uniunii Europene, consumatorii nordici au reusit sa descopere o modalitate de a evita taxele. Fericiti ca pot trece granita pentru o bautura mai ieftina, consumul de alcool inregistreaza per ansamblu o crestere.



Finlandezii trec in Estonia, suedezii si norvegienii trec in Danemarca, Germania sau Polonia, in timp ce danezii merg in Germania - toti in cautare de alcool mai ieftin.



Kjell Magne Bondevik, primul ministru norvegian, a expus spre dezbatere problema la o intrunire a primilor ministrii nordici, si a propus o abordare comuna in domeniu pentru a armoniza taxatia alcoolului si pentru a stopa acest maraton.



Ministrii nordici pe probleme sociale si de sanatate urmeaza sa dezbata si ei problema, in timp ce prim-ministrii nordici vor relua discutiile la proxima intrunire din noiembrie.



Cu toate ca a fost primita pozitiv de public, propunerea Norvegiei pentru o abordare uniforma in tarile nordice are, totusi, putine sanse de reusita pe piata interna a UE.



Efectul de domino cu privire la taxele pe alcool a ajuns la punctul culminant anul trecut cand guvernul danez a aliniat de la 1 octombrie 2003 accizele la media celor germane.



Preturile mai mici din Danemarca au avut ca efect o amplificare a numarului de norvegieni si suedezi care au trecut granita pentru a cumpara alcool.



La 1 mai 2004, cand Estonia a intrat in Uniune, presiunile au fost resimtite si de autoritatile finlandeze.



Avand preturi la alcool mult mai reduse decat cele din Finlanda, Estonia a devenit o destinatie frecventa pentru finlandezi in weekend-uri, care combina excursiile in capitala Tallin cu achizitiile de bauturi alcoolice.



Guvernul finlandez a decis in prima instanta sa reduca taxele cu o treime la 1 martie 2004 pentru a stopa fluxul de finlandezi care calatoresc in Estonia pentru a cumpara alcool la un pret mai scazut. Apoi guvernul a realizat ca reducerea controversatei taxe a dus la o scadere drastica a resurselor financiare ale statului.



In primele patru luni de la decizia de a reduce taxele, accizele pe alcool au adus bugetului de stat 560 mil. euro, in comparatie cu 640 mil. euro, valoare inregistrata in aceeasI perioada a anului trecut, o scadere importanta de 12%, a relatat ziarul finlandez Hufvudstadsbladet.



Finlanda incepe sa regrete decizia de diminuare a taxelor, iar probabilitatea ca ministrul Kari Rajamaki sa propuna o remajorare a taxelor este foarte mare.



De partea cealalta, Estonia pare a fi dispusa sa dea o mana de ajutor guvernului finlandez, guvernul estonian avand in vedere o majorare a taxelor pe alcool cu 15-20% in 2005.



Guvernul suedez se arata de asemenea ingrijorat de numarul in crestere al cetatenilor care cumpara alcool din afara magazinelor de bauturi controlate de stat.



O comisie speciala a parlamentului suedez a publicat saptamana trecuta un raport in care propunea ca taxele pe alcool sa fie reduse cu 40% in Suedia de la 1 ianuarie 2005.



Ingrijorarea majora in Suedia, ca de altfel si in alte state nordice, este aceea ca, daca taxele se vor reduce, consumul de alcool este posibil sa creasca.



In Finlanda, consumul a crescut cu 10-15% dupa reducerea taxelor din martie, fapt confirmat de primul ministru finlandez, Matti Vanhanen, conform celor scrise de Dagens Nyheter.



Pentru a limita consumul si a proteja sanatatea publica, vanzarile la vin si bauturi spirtoase sunt, in mod traditional, strict reglementate in Finlanda, Suedia, Islanda si Norvegia. Bauturile alcoolice pot fi cumparate doar din magazinele de bauturi aflate sub monopol de stat.



Totusi, in iulie, Comisia Europeana a decis sa aduca sistemul suedez "Sistembolaget" in fata inaltei curti europene, acuzand ca acesta incalca regulile pietei libere si impiedica populatia sa achizitioneze bauturi alcoolice din alte surse decat cele aflate sub monopol de stat.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO