• Leu / EUR4.7612
  • Leu / GBP5.3976
  • Leu / USD4.2560
Business Internaţional

Tot mai mulţi miliardari şi şefi de multinaţionale devin conştienţi că poporul nu-i mai priveşte ca pe nişte salvatori şi îşi fac griji pentru soarta capitalismului. Le este frică de socialism

Tot mai mulţi miliardari şi şefi de multinaţionale devin conştienţi că poporul nu-i mai priveşte ca pe nişte salvatori şi îşi fac griji pentru soarta capitalismului. Le este frică de socialism

Jamie Dimon, directorul executiv al JPMorgan Chase, care a câştigat anul trecut 30 de milioane de dolari, crede că inegalităţile fac ca „visul american să se destrame“.

Autor: Bogdan Cojocaru

23 apr 2019 3323

♦ În Occident, odată cu creşterea inegalităţilor scade şi popularitatea miliardarilor, iar a celor care conduc giganţi de tehnologie parcă mai mult decât a oricăror altora ♦ În America, pentru executivii celor mai puternice companii această tendinţă a devenit imposibil de ignorat ♦ Ei au început să-şi facă griji pentru soarta capitalismului.

De ce aceste griji pentru modelul economic dominant al lumii? De frică, ar fi  un răspuns. Timp de decenii, democraţii şi republicanii din SUA, cea mai mare democraţie a lumii, au lăudat elita businessului amerian, mai ales pe cea din Silicon Valley, spunând despre ea că este salvarea ţării. Guvernul putea să fi fost blocat, electoratul înfuriat şi polarizat, însă inovatorii Americii erau văzuţi ca o cale uşoară de a trece peste probleme, scrie The Washington Post. Companiile lor produceau serii nesfârşite de produse care ţin economia americană în funcţiune şi PIB-ul în creştere. Eforturile lor filantropice aveau ca ţintă rezolvarea unora dintre cele mai arzătoare probleme ale ţării. Rolul guvernului era să nu le stea în cale. Acum, această imagine păleşte. Pentru prima dată în decenii, viitorul capitalismului a devenit subiect de dezbatere printre cei care ţintesc spre preşedinţia SUA şi o sursă de nervozitate în creştere pentru elita de business americană şi nu numai. În locuri ca Silicon Valley, pe pârtiile din Davos şi în sălile de la Harvard Business School există sentimentul că acel tip de capitalism care a făcut din America o forţă economică de invidiat este responsabil pentru creşterea inegalităţilor şi a frustrări care polarizează ţara, care „destramă visul american“, după cum avertizează un puternic CEO. Criza financiară din 2008 s-ar putea să fi scos la suprafaţă slăbiciunile capitalismului american, însă alegerea lui Donald Trump ca preşedinte şi furia pe care a expus-o această decizie a poporului american sunt cele care i-au făcut pe miliardarii americani să se îngrijoreze pentru soarta capitalismului.

Zilele trecute, Abigail Disney, moştenitoarea imperiului media şi de divertisment întemeiat de buniciul său Roy O. Disney şi de legendarul Walt Disney, a lansat critici dure la adresa bonusurilor „demente“ date anul trecut de The Walt Disney Company CEO-ului Bob Iger. Ea a calculat că plăţile totale de 65,5 milioane de dolari acordate executivului sunt atât de mari încât într-un univers alternativ mai puţin distopic acesta tot ar fi putut pleca acasă cu 10 milioane de dolari după ce din bonusurile sale ar fi fost majorate cu 15% salariile tuturor angajaţilor companiei. Bonusurile lui Iger sunt de 1.424 de ori mai mari decât salariul median de la The Walt Disney Company. Pentru Abigail, producător de documentare cu teme sociale, acesta este un semn că sistemul e stricat. Jamie Dimon, care a câştigat anul trecut 30 de milioane de dolari ca preşedinte şi director executiv al JPMorgan Chase, a dedicat mai multe pagini din scrisoarea sa anuală de 23.000 de cuvinte către acţionari teoriei sale că „visul american se destramă“ şi rolului pe care l-ar putea avea corporaţiile în a-l petici, scrie Financial Times.

Capitalismul a scos miliarde de oameni din sărăcie, a scris el, dar acest lucru „nu înseamnă că nu are defecte, că nu lasă pe nimeni în urmă şi că nu ar trebui să fie îmbunătăţit“.

Companiile - la fel ca guvernele, sindicatele şi grupurile de interese speciale - s-ar putea să fi devenit prea concentrate asupra propriului interes, a recunoscut bancherul, indicând spre lacunele din codul fiscal. Având de mult timp posibilitatea să „treacă aproape literalmente“ pe lângă multe dintre problemele societăţii, companiile ar trebui să facă acum mai mult pentru a le aborda, susţine el. America are nevoie de mai mulţi bani pentru domenii precum infrastructura şi educaţia, „ceea ce ar putea însemna foarte bine impozitarea celor mai bogaţi“.

În aceeaşi săptămână, fondatorul-miliardar al celui mai mare fond de hedging din lume a emis un mesaj similar. Ray Dalio de la Bridgewater Associates, cu o avere de aproape 17 miliarde de dolari potrivit calculelor Bloomberg, a avertizat că sistemul capitalist pe care l-a îmbrăţişat ca investitor precoce la vârstă de 12 ani a început să consolideze inegalitatea şi trebuie să „evolueze ori să moară“. O parte din această evoluţie, a spus el, ar implica o impozitare mai mare „în partea de sus“. „Sunt capitalist şi până şi eu mă gândesc că acest capitalism este stricat“, a spus Dalio.

Din ce în ce mai mulţi dintre colegii săi prezintă  preocupările similare legate de inegalitatea şi de curentul populist pe care îl alimentează.

Globalizarea şi schimbările tehnologice au „dus la creşterea stresului şi la scăderea nivelului de trai pentru mulţi şi au creat o bogăţie enormă pentru câţiva“, a scris CEO-ul de la Chubb  Evan Greenberg în ultimul raport anual al companiei de asigurării. Sistemul „nu reuşeşte să livreze prosperitate unei mari părţi a populaţiei“, a avertizat Weston Hicks, proprietarul companiei de reasigurare Allegheny. Coloşi de la General Electric la Honeywell au început să enumere populismul şi sentimentul negativ faţă de companiile multinaţionale în secţiunea „factori de risc“ din rapoartele lor către autorităţi şi investitori.

Howard Schultz, fostul şef al Starbucks, care se gândeşte la o candidatură independentă la preşedinţia SUA, vorbeşte despre o „criză în creştere a capitalismului“, chiar dacă a pus sub semnul îndoielii că alţi candidaţi ar  avea experienţa de afaceri necesară pentru a rezolva problema.

De ce acum, la zece ani de la criza financiară globală şi după ce au văzut pieţele bursiere şi profiturile ajunse noi maxime şi un preşedinte republican diminuând impozitele şi relaxând reglementările la îndemnurile lor, capitaliştii de frunte ai Americii sună at‚t de neliniştiţi? Un răspuns, conform unora dintre cele mai încinse dezbaterile, este teama.

„O parte din ceea ce îi sperie este politica“, spune Darren Walker, preşedintele Fundatiei Ford, cu fonduri de 13 miliarde de dolari. „Ceea ce îi sperie cu adevărat este ce văd c‚nd se uită la datele care arată că tinerii accepta mai mult socialismul ca modalitate de organizare a economiei. Acest lucru este incredibil de înfricoşător pentru ei.“ Conform unui sondaj Gallup de anul trecut, procentul de americani cu vârste de 18-29 de ani care au opinii pozitive despre socialism s-a menţinut la 51%, însă procentul celor care spun că au opinii pozitive despre capitalism a scăzut de la 68% la 45% din 2010.†

„Cred că există o teamă reală că a devenit legitim să vorbim despre ideile socialiştilor şi ale st‚ngii despre impozite mult mai mari, despre reglementarea corporativă, reforma corporativă şi îngrădirea activităţii de afaceri de pe piaţa liberă“, spune Martin Whittaker, director la Just Capital, organizaţie de caritate care urmăreşte să construiască o piaţă mai bună pentru toţi prin măsurarea modului în care companiile reflectă priorităţile reale ale americanilor. Pentru Morris Pearl, fost director executiv al BlackRock, presiunile pe care capitaliştii le simt sunt doar o consecinţă a „inegalităţii brutale“ care a zguduit încrederea multora dintre alegători în piaţa liberă. Pearl îi prezidează pe Milionarii Patrioţi, un grup de „trădători de clasă“, care fac lobby încă din anul 2010 pentru impozite mai mari impuse celor bogaţi.

Orice şef care lansează o discuţie privind inegalitatea riscă să invite o discuţie inconfortabilă despre propria lui avere. Equilar, o companie de consultanţă pentru remuneraţiile executivilor, a calculat că directorul executiv median al unei mari companii americane a fost remunerat anul trecut de 254 ori mai mult dec‚t angajatul său median. Unul din 10 c‚ştigă de 1.000 de ori mai mult. În urmă cu patru decenii, conform cercetării Institutului de Politică Economică, multiplul a fost mai mic de 30. „Isus Cristos însuşi nu merită de 500 de ori salariul median al muncitorilor săi“, a rematrcat Abigail Disney, şi ea membrul a clubului Miliardarilor Patrioţi.

 

 

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7612
Diferență: 0,0231
Ieri: 4.7601
Azi: 4.2560
Diferență: -0,4561
Ieri: 4.2755
Azi: 5.3976
Diferență: -0,1073
Ieri: 5.4034
Azi: 4.2429
Diferență: 0,1558
Ieri: 4.2363