• Leu / EUR4.9490
  • Leu / GBP5.6367
  • Leu / USD5.0469
Business Internaţional

Un jurnalist bulgar vorbeşte despre ce înseamnă o preşedinţie de succes a Consiliului UE şi cum afectează aceasta omul de pe stradă

 Un jurnalist bulgar vorbeşte despre ce înseamnă o preşedinţie de succes a Consiliului UE şi cum afectează aceasta omul de pe stradă

Asupra renovării clădirii Palatului Naţional al Culturii din Sofia, care va găzdui cele mai multe dintre evenimentele preşedinţiei UE a Bulgariei, planează suspiciuni de deturnare de fonduri.

22.01.2018, 00:07 802

Bulgaria, percepută ca ţara cea mai săracă şi coruptă din UE, a preluat la începutul anului pre­şedinţia prin rotaţie a Consi­liului Uniunii Europene. Pen­tru un astfel de rol, care durează şase luni, este ne­vo­ie de un efort logistic şi financiar enorm. Despre cum s-a pregătit Bulgaria pentru preşedinţia UE, ce aşteptări au bulgarii şi despre alte pro­bleme din această ţară, cum ar fi libertatea presei, vorbeşte, pentru Ziarul Fi­nan­ciar, Nevena Kras­teva, redactor-şef la SeeNews, o platformă de ştiri care acoperă sud-estul Eu­ropei. România va deţine şi ea pre­şedinţia UE, în perioada ianuarie-iunie 2019.

 

Cum s-au reflectat pregătirile pentru pre­luarea preşedinţiei Consiliului UE în pre­sa bulgară şi printre oamenii de rând? Există încredere că acest rol va fi dus la ca­păt cu success? Există teamă că Bulgaria nu este bine pregătită?

Importanţa pe care guvernul bulgar o acordă preşedinţiei prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene a crescut accelerat în ultimul an, împingând în fundal alte probleme majore. A fost înfiinţat un minister al preşedinţiei, a fost elaborat un plan de pregătire a preşedinţiei şi un calendar cu aproximativ 300 de evenimente, inclusiv un summit al şefilor de stat şi guvern din UE şi din ţările din Balcanii de Vest, aprobat de guvernul de la Sofia. Aproximativ 20.000 de experţi sunt aşteptaţi să viziteze ţara în timpul preşedinţiei de şase luni.

Bugetul de stat pentru activităţile legate de preşedinţie este de 150 milioane de leva (75 milioane euro), repartizate pe o perioadă de trei ani. Toată agitaţia a ajuns în mod natural în media, iar priorităţile guvernului în timpul preşedinţiei şi aşteptările privind oportunităţile pe care le deschide pentru turism şi investiţiile în alte sectoare au beneficiat de o largă acoperire. O serie de articole s-a axat pe aspecte mai materialiste, cum ar fi reconstrucţia Palatului Naţional al Culturii, care va găzdui majoritatea evenimentelor, şi deschiderea unui nou drum spre aeroportul care deserveşte Sofia.

Acestea fiind spuse, la începutul preşedinţiei majoritatea bulgarilor sunt optimişti în ceea ce priveşte rezultatele. În sondajele de opinie efectuate în luna decembrie, 52-57% dintre respondenţi au declarat că ei cred că efortul va avea succes.

 

Cu toate acestea, ce înseamnă o preşedinţie de succes a Consiliului Uniunii Europene şi cum afectează aceasta omul de pe stradă?

Preşedinţia este o oportunitate de a aduce instituţiile europene mai aproape de popor, de a-i familiariza pe oameni cu modul în care acestea lucrează, poate de a-i face pe bulgari să se simtă mai europeni şi, eventual, să aibă mai multă încredere. Chiar dacă susţinerea UE în rândul bulgarilor este în general ridicată - la 62%, potrivit unui sondaj realizat în decembrie, pentru mulţi dintre ei apartenenţa la UE se reduce la a putea studia şi munci în străinătate. Œn acest sens, preşedinţia va avea, probabil, un efect pozitiv, în special dacă judecăm după aplauzele pe care le-a atras discursul lui Jean-Claude Juncker la deschiderea oficială. Este, de asemenea, o şansă pentru ţara care prezidează de a-şi îmbunătăţi imaginea pe care o are printre colegele sale şi să aducă în faţă problemele pe care le consideră importante - dar numai acelea care sunt importante şi pentru întreaga UE. Din acest motiv, problemele cele mai serioase cu care se confruntă bulgarii şi cele care au cel mai direct impact asupra calităţii vieţii oamenilor - corupţia răspândită la scară largă şi rezultatul, nivelul scăzut de trai - nu pot fi incluse pe lista priorităţilor guvernului pentru preşedinţie în măsura în care acestea sunt o problemă internă. Însă tocmai prin aceste trăsături interne este descrisă cel mai des Bulgaria - cel mai sărac stat membru al UE, în care statul de drept este erodat de corupţie. Sunt cele pe care guvernul, cu o atenţie deosebită, le ascunde sub covor, punând în acelaşi timp obiectivele UE pentru preşedinţie în lumina reflectoarelor. În acelaşi timp, sondajele arată că, pentru bulgari, corupţia şi sistemul judiciar ineficient sunt unele dintre cele mai mari probleme, cu sprijinul public pentru procurorul general la doar 10%. Având în vedere că autorităţile nu doresc sau nu sunt capabile să înfrunte serios corupţia, mulţi bulgari consideră că o schimbare pozitivă nu poate veni decât sub presiuni din partea UE. Bulgaria, precum România, este supusă unei monitorizări speciale din partea Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (MCV), care urmăreşte să se asigure că cele două ţări respectă standardele UE în sectoarele justiţiei şi statului de drept. În pofida numeroaselor sale rapoarte privind MCV critice faţă de sistemul judiciar al Bulgariei, Comisia Europeană pare să fi fost reticentă să adopte măsuri mai aspre atât timp cât ţara rămâne un partener stabil din punct de vedere fiscal, care nu necesită un plan de salvare şi care colaborează cu bunăvoinţă la deciziile mari. Prin urmare, preşedinţia este văzută de mulţi dintre bulgari ca o oportunitate de a susţine cauza lor anticorupţie în blocul comunitar, spre disperarea guvernului.

 

Deci, o preşedinţie reuşită este una care se desfăşoară fără probleme şi în conformitate cu planul, evitând capcanele unor subiecte neplăcute şi arătând fereastra frumos vopsită a unei clădiri şubrede sau este una care aduce o schimbare tangibilă?

Potrivit unui sondaj recent apărut de presa locală, 43% dintre bulgari cred că preşedinţia Consiliului UE ar trebui să fie o cauză unificatoare pentru naţiune.

Cu toate acestea, 30% spun că princi­palele probleme nu ar trebui acoperite.

Astfel, nu este deloc surprinzător că în Sofia au fost organizate şapte manifestări de protest în ziua în care Bulgaria a preluat oficial preşedinţia, cu corupţia şi nivelul scăzut de trai la originea mâniei celor mai mulţi dintre protestatari.

Câteva mii de oameni s-au adunat în semn de protest împotriva deciziei guvernului de a dezvolta parcul natural din Munţii Pirin, care încalcă legile privind protecţia naturii şi ar aduce proiecte mari de construcţii în zonă. Unele dintre bannerele purtate de protestatari spunea: "Cetăţenii împotriva mafiei" şi "Corupţi rămânem puternici", luând astfel în râs motto-ul "United we stand strong" al preşedinţiei. În acelaşi timp, oamenii dintr-un oraş-staţiune de la poalele muntelui s-au adunat pentru a sprijini planurile de dezvoltare a turismului de iarnă în Pirin, în timp ce pensionarii şi poliţiştii au cerut mai mulţi bani.

 

Oficial, la ce aşteaptă guvernul să obţină?

Preşedinţia Bulgariei se va concentra pe patru domenii cheie - viitorul Europei şi al tinerilor, securitatea şi stabilitatea, economia digitală şi progresul integrării în UE a Balcanilor de Vest. Dintre acestea, cea din urmă se află cel mai sus pe agenda guvernului. Pentru a atinge acest obiectiv, autorităţile bulgare au insistat cu câteva aspecte foarte practice cum ar fi proiectele de infrastructură şi reducerea preţurilor de roaming. Eforturile lor beneficiază de interes din partea de est a UE, în mare parte datorită necesităţii de a împiedica ţările din afara UE să-şi extindă influenţa în această parte a Europei. Pe de altă parte, Bulgaria are ambiţia de a acţiona ca broker între Europa şi Rusia şi între Europa şi Turcia, deoarece un beneficiu pe termen lung pentru ţară ar putea fi includerea sa în unele dintre proiectele mari de gaze naturale. Bulgaria este aproape în întregime dependentă de livrările de gaze ruseşti. Œn afară de efectul benefic pe care stabilizarea şi creşterea economică a Balcanilor de Vest l-ar avea indirect asupra economiei Bulgariei, acestea ar putea deschide şi calea către mai mulţi bani din fondurile UE după 2020. Pe lângă priorităţile sale oficiale, guvernul speră să avanseze cu intrarea Bulgariei în zona euro şi în spaţiul Schengen.

 

Cum percepeţi presa bulgară? Este o presă liberă, independentă şi profesională sau una coruptă şi controlată?

Libertatea mass-media în Bulgaria este un domeniu care sa deteriorat accentuat în ultimul deceniu, în mare parte datorită concentrării crescânde a controlului şi a presiunilor editoriale şi politice puternice. Potrivit Reporterilor Fără Frontiere, libertatea mass-media din Bulgaria rămâne la cel mai scăzut nivel din UE datorită "unui mediu dominat de corupţie şi coluziune între mass-media, politicieni şi oligarhi". RSF l-a menţionat în mod special pe Delyan Peevski, pe care îl descrie ca "fost şef al agenţiei principale de informaţii din Bulgaria şi proprietar al Noului Grup Bulgar de Media", care deţine şase ziare şi controlează aproape 80% din distribuţia presei scrise. Despre Peevski, a cărui numire ca şef al securităţii naţionale pentru o zi, în 2014, a declanşat proteste la scară largă împotriva corupţiei, se spune că are legături cu prăbuşirea băncii Corporate Commercial Bank precum şi cu diverse companii care au câştigat contracte de achiziţii publice mari.

Guvernul a alocat în mod netransparent finanţare UE anumitor instituţii media, creându-şi în acest mod un mediu prietenos în care problemele majore sunt ignorate. Acest lucru a determinat Uniunea Editorilor din Bulgaria să invite Comisia Europeană să înăsprească controlul asupra modului în care se cheltuie în Bulgaria finanţarea pentru comunicre prin programele UE. De asemenea, Uniunea Editorilor a solicitat Comisiei Europene să lanseze o investigaţie privind concentrarea şi concurenţa pe piaţa media a ţării.

Jurnaliştii din Bulgaria sunt adesea victime ale defăimării în media rivală, în special în instituţiile de presă controlate de Peevski.

Chiar mai îngrijorătoare sunt presiunea instituţională şi atacurile împotriva mass-media şi a proprietarilor de media care critică guvernul.

În decembrie, Comisia pentru confiscarea activelor ilegale (CIAF) a îngheţat active în valoare de peste 199 milioane de leva (119,5 milioane dolari / 101,7 milioane de euro) ale lui Ivo Prokopiev, unul dintre proprietarii grupului media Economedia, în legătură cu o investigaţie privind privatizarea companiei din industria minieră şi de prelucrare Kaolin în anul 2000. Proprietarul cotidianului Sega a declarat recent că a fost "sfătuit" de procurorul-şef al ţării să nu-şi pună în pericol afacerea.

 

Şi cum percepeţi dumneavoastră guvernul bulgar?

Bulgaria are indicatori macroeconomici buni. Economia a crescut cu 3,9% în 2016 şi şi-a menţinut probabil ritmul în 2017, a terminat ultimii trei ani cu excedent bugetar şi are una dintre cele mai scăzute rate ale datoriei ca pondere în PIB din UE. Moneda locală, leva, este ancorată de euro în cadrul unui sistem de consiliu monetar, ceea ce creează stabilitatea financiară. Paradoxal, obsesia guvernului cu stabilitatea - cea mai mare realizare cu care se poate lăuda a devenit, de asemenea, cea mai mare slăbiciune deoarece îl încurajează să evite abordarea celei mai presante probleme, corupţia, într-un mod eficient, probabil temându-se de şocuri la scară largă. Aceasta, la rândul său, face ca avansul economică să nu ducă la  crşterea standardelor de viaţă. Această situaţie nu este sustenabilă, iar aceste probleme nu pot fi ignorate pentru totdeauna. Cu cât guvernul amână mai mult abordarea problemelor importante, cu atât se acumulează mai multă presiune, cresc riscurile pentru stabilitate şi subminează multe dintre realizările guvernului.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9490
Diferență: 0,0081
Ieri: 4.9486
Azi: 5.0469
Diferență: -1,0935
Ieri: 5.1027
Azi: 5.6367
Diferență: 1,5585
Ieri: 5.5502
Azi: 5.1652
Diferență: -0,7837
Ieri: 5.2060