• Leu / EUR4.6586
  • Leu / GBP5.3120
  • Leu / USD4.1342
Business Internaţional

Unele dintre ţările care au văzut în banii Chinei o cale de a obţine fără efort infrastructură au căzut deja într-o capcană perfidă: supraîndatorarea. „Autostrada este importantă pentru Muntenegru. Aminteşte oamenilor de Tito şi de zilele marilor proiecte socialiste.”

Unele dintre ţările care au văzut în banii Chinei o cale de a obţine fără efort infrastructură au căzut deja într-o capcană perfidă: supraîndatorarea. „Autostrada este importantă pentru Muntenegru. Aminteşte oamenilor de Tito şi de zilele marilor proiecte socialiste.”

Autor: Bogdan Cojocaru

2 sep 2018 9009

Ţările mai sărace ale Europei şi din alte părţi ale lumii văd în investiţiile şi ambiţiile Chinei, o economie în plină transformare care vrea să-şi extindă influenţa comercială şi politică, un mod de a obţine infrastructură de transport, energetică sau de telecomunicaţii fără a folosi prea mult din resursele proprii sau ocolind birocraţia şi condiţiile creditorilor internaţionali tradiţionali. Unele dintre aceste state au început să sufere de un efect secundar al colaborării cu China: creşterea datoriei şi a riscului de default.

Muntenegru a luat bani de la China, forţă de muncă, materiale de consrtrucţii şi ingineri pentru a construi o autostradă care să lege portul Bar la Marea Adriatică de graniţa cu Serbia. În prezent, când autostrada este mai puţin de jumătate construită, mica naţiune din Balcani are în faţă perspectiva creşterii datoriei la peste 80% din PIB, scrie The Washington Post.  Guvernul muntenegrean a acceptat pentru prima fază a proiectului, care ar costa 809 milioane de euro, un împrumut de la China care i-a dus datoria atât de mult în sus, încât a fost nevoit să majoreze taxele, să îngheţe parţial salariile din sectorul public şi să retragă o parte din ajutorul acordat mamelor pentru a face ordine în finanţe, notează Reuters. Fondul Monetar Internaţional apreciază că Muntenegru nu-şi poate permite să finalizeze proiectul, care ar necesita cheltuieli echivalente cu o cincime din PIB. Autostrada de 165 de kilometri ar trebui să străbată unul dintre cele mai dificile terenuri pentru astfel de proiecte din Europa. Guvernul a descris-o ca fiind construcţia secolului şi drumul către lumea modernă.  Deocamdată, autostrada nu duce decât la supraîndatorare.

 

Muntenegru este primul stat din Europa care s-a trezit împovărat cu  datorii din cauza cooperării cu China şi mai dependent ca niciodată de generozitatea Beijingului. „Autostrada este importantă pentru Muntenegru. Aminteşte oamenilor de Tito şi de zilele marilor proiecte socialiste”, spune Mladen Grgic, cercetător la Institutul European pentru Studii Asiatice, făcând referire la liderul comunist Iugoslav Josip Broz Tito. „Însă este o capcană. A fost pornită şi politicienii n-o mai pot opri, oricât de dăunătoare ar fi.”

Muntenegru şi-a văzut ratingul suveran tăiat de Moody’s după ce s-a împrumutat de la China pentru a continua construirea autostrăzii.

În alte părţi ale lumii lucrurile stau chiar mai prost. Sri Lanka era atât de îndatorată la China - datorii de peste un miliard de dolari - după ce a început să implementeze mai multe proiecte ambiţioase, încât anul trecut a fost forţată să dea în concesiune un port din Hambantota unei companii chineze pentru 99 de ani. Americanii şi japonezii sunt îngrijoraţi că marina militară chineză ar putea folosi portul ca pe un avanpost în regiune. Recent, ministrul apărării din Sri Lanka a anunţat că nu va permite Chinei să folosească portul în scopuri militare. Un alt proiect chinezesc îndoielnic din Sri Lanka este Aeroportul Internaţional Mattala, cunoscut drept „cel mai pustiu aeroport din lume”. Nu toate proiectele de infrastructură construite sub influenţa Chinei sunt dobioase. Terminalul de containere internaţional  Colombo, construit cu banii Chinei şi de companii chineze, este profitabil, scrie qz.com.

După Sri Lanka, Djibouti, gazda principalei baze militare americane din Africa, este pe punctul de a ceda controlul unui port important unei companii care are legături cu Beijingul. SUA nu sunt încântate.

Unii numesc aceste afaceri „diplomaţia capcanei datoriilor”: este oferită mierea împrumuturilor ieftine pentru infrastructură, însă dacă naţiunile mai mici se trezesc că nu pot genera suficient cash pentru a-şi plăti datoriile, sunt ameninţate de acul defaultului.

Pakistan are în faţă o criză severă a datoriilor, cauzată în parte de o conducere politică incompetentă şi coruptă, dar şi de pofta nestăvilită pentru banii Chinei. În Pakistan, iniţiativa chineză de expansiune comercială Iniţiativa Belt and Road poartă alt nume: Coridorul economic China-Pakistan. În cadrul lui sunt construite proiecte de 27 de milioane de dolari ca parte a ceea ce ar trebui să devină un plan de 62 de miliarde de dolari de refacere a economiei pakistaneze. La fel ca în cazul Muntenegrului, FMI a avertizat Pakistanul că nu-şi poate permite să ramburseze datoriile către China, acum de cel puţin zece miliarde de dolari. Noul guvern al Pakistanului ia în considerare un bailout de la FMI. La începutul lunii iunie, banca centrală a Pakistanului mai avea valută de doar 10 miliarde de dolari, în timp ce obligaţiile de plată externe pentru anul viitor sunt de 12,7 miliarde de dolari.

În Laos, China construieşte o cale ferată care costă echivalentul a jumătate din PIB-ul acestei mici ţări.

Săptămâna trecută, la Beijing, premierul malaiezian Mahathir Mohamad a anunţat că ţara sa anulează două proiecte chinezeşti de mai multe miliarde de dolari deoarece ţara sa nu-şi poate permite să-şi plătească datoriile. „Nu vrem o situaţie în care avem o nouă versiune a colonialismului”, i-a spus Mahathir omologului chinez Li Keqiang. Avertismentele premierului de 93 de ani (care şi-a recucerit poziţia anul acesta punând sub semnul îndoielii intenţiile Chinei) că China riscă să devină o naţiune imperialistă vin din partea unui politician asiatic care şi-a ascuţit dinţii mai întâi cu discursuri antiamericane.

La baza îngrijorărilor lui Mahathir stă un grup de proiecte de dezvoltare chineze aprobate de predecesorul său Najib Razak. Acesta este acuzat în justiţie de fapte de corupţie. Anchetatorii cercetează dacă apropiaţi de-ai lui Najib au negociat acordurile cu China astfel încât să poată folosi şi ei fondurile chinezeşti, printre altele pentru a susţine realegerea lui Najib. Astfel de fapte ar încălca unul din Cele Cinci Principii ale Coexistenţei Paşnice ale politicii externe chineze. La numărul trei din listă figurează „neamestecul reciproc în afacerile interne ale celuilalt”. La numărul unu scrie despre „respectul mutual pentru integritatea teritorială  şi suveranitatea celuilalt”. Însă atât în Malaezia, cât şi în Pakistan, companiile chineze vor să construiască comunităţi exclusiv chineze. În vârful peninsulei malaeziene, pe patru insule artificiale, este construit „Oraşul cu pădure”. Acesta ar urma să aibă spaţiu suficient pentru găzduirea a 700.000 de oameni. Preţurile sunt prea mari pentru ca malaezianul mediu să-şi poată permite să trăiască acolo. Proiectul are ca ţintă atragerea chinezilor de pe continent. Oraşul este proiectat de o companie chineză.

Zvonurile spun că şi Pakistanul va avea o comunitate chineză cu 500.000 de reprezentanţi lângă portul Gwadar. China construieşte oraşul ca parte a unui „şiragul de perle” - porturi construite sau cumpărare de China pe malurile Oceanului Indian până în Africa. Companiile chineze din regiune, îngrijorare de terorism şi răpiri, au angajat mii de forţe de securitate chineze.

În cadrul Iniţiativei Belt and Road, China sprijină proiecte în 78 de state. O analiză a Financial Times a găsit că aceste 78 de stat includ multe dintre cele mai riscante economii ale lumii.

Newsletter Ziarul Financiar

Înscrie-te la newsletter-ul ZF.ro ca să primeşti zilnic informaţiile de business care contează. Ia decizii în cunoştinţă de cauză!

Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.6586
Diferență: -0,0043
Ieri: 4.6588
Azi: 4.1342
Diferență: 0,6794
Ieri: 4.1063
Azi: 5.3120
Diferență: -0,6025
Ieri: 5.3442
Azi: 4.0964
Diferență: 0,4044
Ieri: 4.0799