Business Internaţional

Ungaria va testa săptămâna aceasta prin alegeri generale capitalismul european de stat, care încurajează munca şi producţia industrială, promovat de premierul Orban

Ungaria va testa săptămâna aceasta prin alegeri generale capitalismul european de stat, care încurajează munca şi producţia industrială, promovat de premierul Orban

Partidul aflat la guvernare în Ungaria, Fidesz, al premierului Viktor Orban, are susţinerea a jumătate din alegători, potrivit celor mai recente sondaje de opinie. AFP-Mediafax Foto

Autor: Ioana Tudor

31.03.2014, 00:07 935

Premierul Ungariei Vikor Orban s-a întors din Rusia cu un plan de a extinde industria nucleară cu care, a spus el, poate face ca ungurii să plătească cele mai mici preţuri la energie din UE. Premierul a mai promis că poate face din Ungaria cel mai industrializat stat din Europa. Toate aceste realizări şi-ar trage energia dintr-un model economic uitat de Europa, bazat pe forţa muncii şi pe producţie industrială. Dacă ungurii cred în promisiunile lui se va vedea în alegerile generale de la sfârşitul acestei săptămâni.

Partidul conservator de centru-dreapta Fidesz, aflat la guvernare în Ungaria pentru a doua oară din 2010, consideră că statul trebuie să cumpere participaţii la compa­niile de importanţă strategică, inclusiv la cele din sectorul utilităţilor, al energiei şi că Ungaria, şi nu companiile străine, ar trebui să domine industria bancară. Politicienii de la guvernare susţin că privatizarea acestor companii în anii 1990, când Ungaria făcea eforturi să treacă la o economie de piaţă, a fost o greşeală, potrivit The Wall Street Journal.

Modelul economic al lui Orban poate fi asemănat, până la un anumit punct, cu cel aplicat în oraşul-stat Singapore, cea mai mică ţară din Asia de Sud-Est. Acest model este o formă de capitalism de stat, unde statul deţine participaţii majoritare în companii strategice şi direcţionează investi­ţiile prin intermediul fondurilor de investiţii deţinute de stat.
 

Orban şi „statul care promovează munca“

„Chiar şi adversarii recunosc“ realiză­rile Ungariei din ultimii trei ani, afirma Orban anul trecut.

Guvernul a realizat un sistem economic-cultural-social unic bazat pe un mod de gândire maghiar. Noua constituţie, în vigoare din 2011, recunoaşte rădăcinile creştine ale Ungariei şi economia construită prin muncă, principii pe care Europa le-a abandonat, a subliniat Orban. Ungaria va deveni lider în regiune într-un an sau doi, a promis premierul, citat de Politics.hu.

„Anumite lucruri nu au fost înţelese în Europa în ultimele două decenii. Toată lumea a vorbit despre servicii şi centre financiare, iar sectorul producţiei a fost neglijat. Acum trei ani, când am câştigat alegerile, am decis să facem din Ungaria un centru de producţie. Nu credem că statul axat pe politicile de protecţie socială, care a fost promovat în Europa după al Doilea Război Mondial, va fi menţinut. Credem că avem nevoie de ceva nou. În Ungaria am încercat să creăm un nou model social şi economic pe care l-am numit «stat care promovează munca», pentru care este nevoie de o industrie producătoare“, a explicat Orban într-un interviu pentru Nhk World.

Statul ungar a cumpărat deja un furnizor de apă potabilă de la compania franceză GDF Suez, precum şi divizia de gaze naturale a companiei energetice germane E.ON. Producătorul maghiar de electricitate MVM va achiziţiona până la sfârşitul lunii iulie 50% plus o acţiune din distribuitorul regional de gaze Fogaz, principalul distribuitor de gaze naturale al Budapestei, de la compania germană RWE, potrivit Budapest Business Journal. Fogaz deserveşte 820.000 de clienţi, inclusiv companii.

Companiile de stat singaporeze funcţio­nează ca societăţi comerciale după principii stabilite de Temasek Holdings, un holding care deţine participaţii majoritare în cele mai mari companii din Singapore precum compania de transport aerian Singapore Airlines, compania de telecomunicaţii SingTel, grupul de inginerie electronică şi aerospaţială ST Engineering şi grupul mass-media MediaCorp.

Singapore a creat aceste companii de stat şi agenţii autonome pentru a susţine dezvoltarea diverselor sectoare economice în condiţiile în care sectorului privat îi lipseau fondurile şi competenţa necesare pentru a asigura progresul economic, potrivit  unei analize publicate de Interna­tional Review of Business Research Papers.

Singapore este considerată una dintre cele mai atractive destinaţii pentru investitori datorită mediului de business transparent, necorupt şi nebirocratizat.
 

Singaporismul maghiar

Regimul lui Viktor Orban combină centralizarea activelor economice, inclusiv exproprierea fondurilor private de pensii şi centralizarea activelor deţinute de autori­tăţile locale, cu monopolizarea puterii într-un singur partid care intenţionează să domine fiecare aspect al vieţii private, transformând cetăţenii în supuşi, scrie The Guardian. Natura improvizată a multora dintre noile legi din Ungaria lasă loc pentru decizii arbitrare, ceea ce alimentează insecuritatea.

Pe lângă atacul direct asupra libertăţilor cetăţenilor maghiari, guvernul a redistribuit activele economice în favoarea grupurilor de interes apropiate partidului Fidesz. Aceste grupuri execută cu zel ordinele dictate de partid.

În acelaşi timp, prin rescrierea unila­terală a codului muncii, prin restricţionarea activităţii sindicatelor şi a negocierilor colective, prin eliminarea plaselor de ajutor social şi a instituţiilor independente de ajutor social, guvernul maghiar a lăsat descoperite în faţa crizei cele mai vulnerabile grupuri sociale, precum săracii, şomerii, cetăţenii de etnie romă, pensionarii şi persoanele cu handicap. La căderea comunismului, ungurii sperau la libertate şi standarde mai bune de viaţă, însă până în 2010 visele lor s-au năruit, concluzionează publicaţia britanică.

Fidesz s-a aflat la guvernare şi în perioada 1998-2002, an în care a pierdut alegerile, iar puterea a fost preluată de o coaliţie formată din socialişti şi liberali. În perioada cât s-a aflat în opoziţie, până în 2010, discursul partidului de centru-dreapta a fost o împletire de anticomunism fervent şi antiliberalism, tradiţionalism cultural, centralizare şi naţionalism etnic, care avea ca principală ţintă maghiarii din afara graniţelor Ungariei, descrişi ca fiind mai autentici decât ungurii „inconştienţi“ din patria mamă, potrivit unui comentariu publicat de Institute for Human Sciences. În contextul austerităţii declanşate de criza economică, socialiştii au pierdut sprijinul unei mari părţi din electoratul aparţinând clasei de mijloc din estul Ungariei, unde populaţia din fostele centre industriale, acum sărăcite, şi-au îndreptat sprijinul către extrema dreaptă.

Fidesz a avut în campania electorală din 2010 o retorică anticorupţie şi a promis măsuri imediate pentru a diminua şomajul. Fidesz a descris victoria obţinută în 2010 drept o „revoluţie a  cabinelor de vot“ prin care se punea capăt la două decenii de corupţie şi dezorientare şi care deschidea drumul pentru crearea unei noi ordini politico-sociale pentru „crearea unei Ungarii puternice prin cooperare naţio­nală“.
 

Strategia politică a lui Orban văzută prin prisme diferite

La trei ani după ce partidul lui Orban a câştigat alegerile din 2010, publicaţia de dreapta Magyar Hirlap scria că guvernul conservator a moştenit o „economie în paragină“, însă Ungaria este pe cale să construiască un model economic de succes, potrivit Presseurop. Pentru a evita măsurile de austeritate Fidesz a introdus noi taxe. Acestea vizau în principal companiile multinaţionalea care, până acum – scrie publicaţia - făceau profituri impresionante. Guvernul Orban a reuşit să reducă datoria publică semnificativ în pofida crizei, nota Magyar Hirlap.

Pe de altă parte, ziarul de stânga Népszava deplânge „graba nebună a partidului Fidesz după preluarea puterii“. Publicaţia face o listă a măsurilor aplicate de guvernul Orban, unele dintre ele contrare programului iniţial de guvernare, şi subliniază deteriorarea relaţiilor cu Uniunea Europeană, creşterea alarmantă a şomajului, tăierea cheltuielilor publice în sectorul sănătăţii şi legi anti-constituţionale.
 

Ce spun experţii despre economia Ungariei

Ungaria a ieşit din recesiune anul trecut, când PIB-ul ţării a crescut cu 1,2%, în timp ce rata şomajului, de 8,9%, este la nivelul minim al ultimilor cinci ani, potrivit Business Recorder.

Experţii spun însă că avansul economic a fost susţinut, ca în cazul altor state din regiune, de îmbunătăţirea condiţiilor economice la nivel global şi de producţia agricolă de anul trecut.

Ungariei „îi lipsesc resursele pentru o creştere dinamică“, explică Eva Varhegyi, economist la Financial Research Institute.

În afara unor constructori germani de automobile precum Audi şi Daimler, care au uzine în Ungaria, Orban nu a atras suficienţi investitori străini, spun criticii premierului.

„Nivelul investiţiilor“, de 16% din PIB, „este insuficient pentru a menţine nivelul actual al producţiei“, a subliniat Sandor Jobbagy, analist la CIB din Budapesta.  „Victor Orban împinge Ungaria către modelul rusesc aplicat de Vladimir Putin“, explică politicianul ungar Jozsef Debreczeni, citat de AFP.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 31.03.2014

AFACERI DE LA ZERO