Băncile centrale au cumpărat cantităţi record de aur în trimestrul trei, dintre ele distingându-se banca Turciei, a Uzbekistanului şi Indiei, instituţii care veghează asupra stabilităţii financiare în economii emergente. Datele despre aceste achiziţii sunt colectate de o organizaţie numită World Gold Council, dar nu toţi cumpărătorii mari îi raportează achiziţiile. O bună parte din tranzacţiile cu aur din trimestrul trei au fost făcute de cumpărători necunoscuţi.
Dar de ce cumpără băncile centrale aur? Rusia se numără printre cei mai mari cumpărători de metal preţios, în ultimii zece ani rezervele fiind majorate de la 883 tone la 3.302 tone, iar motivul este acum evident: pregătiri de război. Moneda rusă, rubla, se poate deprecia sub atacul sancţiunilor occidentale, dar aurul nu.
Înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, rezervele de aur ale băncii centrale reprezentau o cincime din rezervele totale ale instituţiei şi valorau 140 de miliarde de dolari, potrivit Nasdaq. Turcia figurează şi ea printre principalii cumpărători de aur din ultimii ani şi, la fel ca rubla, lira turcească se confruntă cu presiuni descendente enorme.
În Europa de Est, în 2018 banca centrală a Ungariei a făcut furori anunţând că şi-a mărit de zece ori rezervele de aur, explicând că a făcut acest lucru în numele stabilităţii financiare şi pentru a ajunge la nivelul rezervelor vecinilor. Forintul poate fi inclus în grupul monedelor instabile.
În 2018, banca centrală se alinia la planurile guvernului de la Budapesta. În prezent nu o mai face. Dar atunci era un alt fel de febră a aurului, de care s-a molipsit chiar şi Germania, aceasta repatriindu-şi rezervele ţinute în SUA şi Franţa.
În vremurile actuale, în trimestrul III din 2022 băncile centrale au adunat aur în rezerve într-un ritm nemaivăzut din 1967, când dolarul american încă era convertibil în acest metal preţios, scrie revista Quartz. Cererea generală pentru aur a fost în perioada analizată cu aproape 30% mai mare decât în anul anterior, ajungând la 1.181 tone.
Impulsul principal a venit de la nevoia de adăpost faţă de o inflaţie scăpată de sub control, spun unii. Sau de la anticiparea unei recesiuni globale, zic alţii. Cifra reprezintă achiziţiile raportate de băncile centrale şi estimări pentru cele efectuate de alţi cumpărători.
Băncile centrale au cumpărat în total 400 de tone de aur, de aproape patru ori mai mult decât în aceeaşi periodă a anului trecut. Cel mai mare cumpărător, la nivel de bancă centrală, a fost Turcia (31 de tone), urmată de Uzbekistan, India şi Qatar. Turcia şi India sunt, de asemenea, unii dintre campionii achiziţiilor de aur din ultimii zece ani. În trimestrul trei, achiziţiile cumpărătorilor de retail din Turcia au sărit cu 300%, la aproape 47 de tone. Inflaţia din Turcia este de peste 85%.
Vânzători au fost ETF-urile (exchange traded funds), fonduri de investiţii care funcţionează şi ca produse financiare tranzacţionabile pe burse. De asemenea, banca centrală a Ucrainei a anunţat că de când ţara a fost atacată de Rusia vinde aur pentru a face rost de lichiditate cu care să cumpere diverse bunuri. Cât au cumpărat Rusia şi China, sau dacă au intrat pe piaţă, nu se cunoaşte. Prin urmare, creşterea rezervelor de aur poate fi asociată cu inflaţia uriaşă în lumea occidentală şi în unele economii emergente.
Însă există teorii care arată că aurul poate reprezenta protecţie faţă de inflaţie doar pe perioade foarte foarte mari de timp. Wall Street Journal scrie despre nevoia de diversificare a rezervelor băncilor centrale şi de o oportunitate oferită de faptul că aurul are preţuri mici acum.
Un comentator de la Financial Times notează că cel mai bun activ în vremuri apocaliptice – spre exemplu dacă lumea este invadată de zombi - cel mai bun activ de schimb rămâne tot aurul. Autorul vorbeşte însă şi despre nevoia ca băncile centrale să-şi întărească încrederea în rândul populaţiei. Acestea pot arăta că sunt puternice şi în control îmbrăcându-se în armură din metal strălucitor. Dar pofta pentru aur poate fi şi un semn că această încredere se şubrezeşte.
În vremurile actuale, în trimestrul III din 2022 băncile centrale au adunat aur în rezerve într-un ritm nemaivăzut din 1967, când dolarul american încă era convertibil în acest metal preţios, scrie revista Quartz. Cererea generală pentru aur a fost în perioada analizată cu aproape 30% mai mare decât în anul anterior, ajungând la 1.181 tone. Impulsul principal a venit de la nevoia de adăpost faţă de o inflaţie scăpată de sub control, spun unii. Sau de la anticiparea unei recesiuni globale, zic alţii. Cifra reprezintă achiziţiile raportate de băncile centrale şi estimări pentru cele efectuate de alţi cumpărători.
