Dezastrul nuclear de acum 10 ani din îndepărtata Japonie a produs schimbări majore în economia şi politica internă şi internaţională a Germaniei, cu consecinţe care depăşesc graniţele ţării. Acum, dezastrul a lovit chiar acasă, sub forma unor inundaţii ucigătoare, iar schimbările se fac deja simţite. Cine vrea să conducă Germania după cancelarul Angela Merkel va trebui să ia foarte în serios schimbările climatice, iar o luptă eficientă contra încălzirii globale va trebui dusă la nivel global.
Când în 2011 s-a produs accidentul nuclear de la Fukushima, Germania, cel mai populat stat european, a reacţionat prin accelerarea denuclearizării ţării, adică oprirea centralelor nucleare. Rezultatul a fost, pe de o parte, un boom al energiei verzi, iar pe de alta creşterea consumului de gaze naturale şi implicit politici cu rezonanţe geopolitice. În zece ani, numărul de centrale nucleare în funcţiune a fost redus de la 17 la şase, iar cele rămase ar trebui oprite până anul viitor.
Energia nucleară a fost înlocuită cu energie verde, aceasta ajungând să aibă o pondere de peste 40% în total, prea puţin, după părerea ecologiştilor. Transformarea centralelor nucleare în centrale solare se face inclusiv cu forţă de muncă din Europa de Est, cu echipe din România şi Polonia.
De asemenea, tranziţia energetică a Germaniei este alimentată cu gaze naturale. Însă pentru a permite creşterea consumului de gaze naturale, guvernul german a protejat gazoductul rusesc Nord Stream 2, care adus Germania în opoziţie cu Polonia şi SUA.
Inundaţiile devastatoare din ultimele zile au schimbat dinamica din campania electorală a ţării, scrie Bloomberg. Imaginile cu ape şi alunecări de teren înghiţind sate întregi, altfel liniştite, i-au îngrozit pe alegătorii germani.
Cu autorităţile părând nepregătite şi cu încălzirea globală revenită în forţă pe agenda publică, partidul Verzilor are o şansă în plus. Armin Laschet, candidatul principal al conservatorilor lui Merkel, s-a dus în mijlocul acţiunii şi al catastrofei, dar s-a făcut de râs, râzând când era filmat. Guvernul lui Merkel se va reuni miercuri pentru a aproba ajutoare de urgenţă pentru zonele calamitate. Ministrul de finanţe Olaf Scholz, candidat din partea social-democraţilor, a promis cel puţin 300 de milioane de euro în ajutor imediat şi un program de reconstrucţie de miliarde de euro.
Ministrul economiei Peter Altmaier a spus că ar putea exista şi ajutoare sub formă de plăţi de 10.000 de euro pentru afacerile afectate.
„Este înfricoşător“, a exclamat Merkel când a inspectat unele din regiunile lovite de ape. Ieri, numărul victimelor se apropia de 200, dar mulţi oameni erau daţi dispăruţi. Cancelarul va ceda şefia guvernului după alegerile din 26 septembrie. Laschet şi-a cerut scuze pentru gafa făcută, fiind atacat prompt de Verzi şi de social-democraţi, şi a spus că problema schimbărilor climatice trebuie rezolvată „mai rapid şi cu mai multă hotărâre“.
„Vom simţi rănile provocate în aceste zile mult timp de-acum încolo“, a declarat politicianul. „Reconstrucţia va dura luni, chiar ani“.
Cum Germania se confruntă, chiar şi după importul masiv de imigranţi, cu o penurie de muncitori, pentru reconstrucţie va fi nevoie de forţă de muncă din exterior. Inundaţiile i-au făcut conştienţi pe alegătorii germani, mai ales pe cei din landurile calamitate Bavaria şi Saxonia, de pericolul creşterii frecvenţiei dezastrelor provocate de ape. „Vedem clar o legătură cu schimbările climatice“, spune Ernst Rauch, climatolog al companiei de reasigurări Munich Re.
Dezastrul a picat la ţanc pentru Verzi. Cu rădăcini în activismul anti-nuclear din anii 1980, partidul a luat deja locul social-democraţilor ca principala forţă de centru-stânga. A întrecut chiar şi uniunea CDU a lui Merkel în sondajele electorale din martie pentru prima dată, după nominalizarea Annalenei Baerbock, în vârstă de 40 de ani, pentru cursa pentru cancelarie. De atunci, imaginea lui Baerbock a mai pălit din cauza unor acuzaţii de plagiat. Toate partidele şi-au anunţat ambiţiile pentru a face ca până în 2045 economia germană să fie neutră la emisii de carbon, Verzii sunt mai ambiţioşi, dorind maşinii fără emisii şi închiderea centralelor pe cărbune până la finalul acestui deceniu, descurajarea zborurilor pe distanţe scurte şi majorarea preţului carbonului. Verzii au cunoscut o ascensiune puternică după dezastrul de la Fukushima.
„Protejarea climei trebuie să înceapă acum“, a spus Baerbock. Însă pentru acest obiectiv, Germania va avea nevoie de cooperare internaţională.
