Business Internaţional

Când se vor scumpi împrumuturile? Valul de creşteri de dobânzi continuă în lumea emergentă cu Ungaria făcând încă un pas în sus probabil săptămâna viitoare. Fed va aştepta până în 2023, iar BCE, mult şi bine

Când se vor scumpi împrumuturile? Valul de creşteri de dobânzi continuă în lumea emergentă cu Ungaria făcând încă un pas în sus probabil săptămâna viitoare. Fed va aştepta până în 2023, iar BCE, mult şi bine

Preşedinta BCE, Christine Lagarde a asigurat că banca centrală a zonei euro nu va repeta greşelile trecutului. Criza financiară globală a prins BCE pe picior greşit, majorând dobânzile.

Autor: Bogdan Cojocaru

31.07.2021, 13:23 7610

Cu o criză atipică şi impredictibilă şi cu creşteri de preţuri care fac surprize, cele mai puternice bănci centrale ale lumii preferă să stea şi să aştepte, oferind în schimb ghidaje  mai simple despre deciziile de politică monetară, adică despre posibilitatea de a majora dobânzile şi retrage stimulentele de creditare. Noul mod de a comunica nu face mai clar când anume se vor scumpi creditele în, spre exemplu, zona euro şi SUA. Însă băncile centrale din lumea emergentă, unde inflaţia este mai puternică şi riscul de supraîncălzire economică mai mare, nu riscă şi acţionează deja de câteva luni.

În Uniunea Europeană, băncile naţionale ale Ungariei şi Cehiei au spart gheaţa, iar analişti cred că ciclul de majorări de dobânzi este abia la început. Ungaria ar urma să mai facă un pas în sus săptămâna viitoare. Mai la est, Banca Rusiei se luptă cu inflaţia folosind creşteri de dobânzi care amintesc de manevrele făcute în criza rublei din 2014.

O mare parte din strategiile băncilor centrale din lumea emergentă depind de ce fac băncile centrale din lumea dezvoltată, din ţările care controlează euro şi dolarul. La cea mai recentă şedinţă de politică monetară, Banca Centrală Europeană a indicat că intenţionează să ţină dobânzile jos, la cele mai scăzute niveluri din istorie, mai mult timp decât a prevăzut iniţial - chiar mult mai mult, spun economiştii citaţi de MarketWatch. Aceasta înseamnă că banca centrală a zonei euro este convinsă că actualul val de inflaţie este doar trecător şi că este nevoie de o politică monetară laxă pentru a energiza inflaţia, pe care o consideră totuşi slabă, notează Reuters.

BCE vede inflaţia din zona euro la doar 1,5% la finalul anului 2023. Aceasta deşi în Germania, cea mai mare economie din UE, sunt aşteptate creşteri de preţuri demne de statele emergente. Atitudinea prudentă ar putea avea de-a face şi cu faptul că pentru BCE varianta Delta a coronavirusului care provoacă COVID-19 reprezintă un pericol pentru recuperarea economică. Instituţia şi-a ridicat recent ţinta de inflaţia de la puţin sub 2% la 2%, ceea ce înseamnă că va permite creşteri mai rapide de preţuri.

În prezent, dobânda cheie a BCE este de -0,5%. „Majorările de dobânzi nu vor fi probabil pe agendă până în a doua jumătate a acestui deceniu“, spune Gurpreet Gill, strateg Goldman Sachs Asset Management. Prin urmare, analiştii se aşteaptă ca BCE să păstreze politica monetară laxă, ceea ce creează presiuni de depreciere asupra euro.

Euro mai slab înseamnă preţuri mai mici pentru exporturile zonei euro pe pieţele internaţionale. Aceasta dacă dolarul nu se depreciază şi el. Iar acest lucru s-a întâmplat săptămâna trecută, după ce investitorii au aflat că  numărul cererilor de ajutor de şomaj a crescut neaşteptat în SUA.

Poziţia BCE contrastează cu cea a Rezervei Federale americane, care este văzută ca îndreptându-se spre retragerea stimului mo­ne­tar deoarece inflaţia accelerează, iar creş­te­rea economică se apropie de nivelul care arată su­praîncălzire. Şi în SUA, atât Fed, cât şi gu­ver­nul consideră că va­lul de inflaţie este trecător.

Unii economişti, cum este Alan Blinder, fost vicepreşedinte al Fed, cere ca instituţia să în­ceapă înăsprirea poli­ti­cii monetare ime­diat. Pentru Blinder, „tre­că­tor poate însemna mai de­grabă cinci, şase, opt luni decât una, două luni“. O durată atât de mare înseamnă că scum­pi­rile dintr-o parte se vor extinde şi în alte părţi. Unii analişti prevăd cel puţin două majorări de do­bânzi în SUA până la sfârşitul anului 2023. În lu­mea emergentă, băncile centrale din Brazilia şi Rusia au mărit deja dobânzile de trei ori anul acesta.

China şi-a înăsprit politica până luna aceasta. Iar valul pare că este abia la început, scrie Bloomberg.

Strategii de la JPMorgan au calculat că este probabil ca 18 cele mai mari pieţe emergente să efectueze în următoarele 12 luni 73 de creşteri de dobânzi standard, adică de 25 de puncte de bază. Ungaria şi Cehia sunt fruntaşe la acest capitol în Europa de Est, băncile centrale din ambele state efectuând majorări în iunie, la o zi depărtare una de alta. Ungaria a fost prima. JPMorgan vede Cehia majorând dobânzile din nou în septembrie şi noiembrie şi, poate, ca o surpriză, în august.

Ungaria este aşteptată să repete creşterea de 30 de puncte de bază săptămâna viitoare şi să mai adauge câte 15 puncte de bază în  septembrie şi decembrie. Polonia, însă, va aştepta. Economia poloneză este cea mai mare din regiune.

AFACERI DE LA ZERO