In timp ce se infrupta dintr-o portie de stroganoff de vita, la o zi dupa ce bustul a disparut (acesta a fost returnat de o maniera anonima ulterior), Poulakakos isi amintea o parte dintre clientii ce ii trecusera pragul de la deschiderea barului sau, Harry's, in urma cu 36 de ani, scrie International Herald Tribune.
Ivan Boesky a organizat o petrecere de Craciun odata acolo. Tom Wolfe a imortalizat reuniunea din "The Bonfire of the Vanities".
Poulakakos spune ca el a ajuns chiar sa il cunoasca personal pe Henry Paulson, fostul director executiv al Goldman Sachs si actualul secretar al Trezoreriei americane.
Poulakakos, acum in varsta de 70 de ani, a trait ca sa experimenteze si suisuri, si coborasuri in activitatea sa, printre care si prabusirea pietei bursiere din 1987, cand Harry's a fost plin si la 4 dimineata si a ramas deschis practic toata noaptea. Insa ceea ce vede acum, tulburarile actuale - o mare parte din ceea ce insemna inainte Wall Street se evapora intr-o incercare de schimbare si reorganizare brutala - sunt in opinia sa cele mai grave incidente din ultimele decenii.
"Sper ca se va incheia", spune el, adaugand ca "daca Wall Street-ul este inactiv, totul este inactiv". Poulakakos nu are de gand sa dispara, insa tabloul cultural si agitatia sociala ce caracterizau odata barul Harry's sunt pe cale de disparitie.
"Este inceputul sfarsitului in era infatuarii cu piata libera", spune Steve Fraser, un istoric si autor al "Wall Street: Palatul de vis al Americii" ("Wall Street: America's Dream Palace").
"Este sfarsitul erei in care Wall Street-ul este detinatorul puterii si al prestigiului. Este si sfarsitul erei in care bogatia era expusa de o maniera ostentativa. Intram intr-un nou capitol al istoriei." Sa fii sigur, sa traiesti bine si sa o arati tuturor nu mai este foarte posibil in conditiile actuale in America.
Acum insa, dupa ce membrii Congresului au aprobat planul de salvare a sistemului bancar in valoare de 700 mld. dolari (504,6 mld. euro), istoricii, economistii si analistii sunt ocupati sa dezbata modul in care decesul Wall Street-ului se va observa in cultura populara.
Noi traim intr-o era ce isi are inceputurile cu mai mult de doua decenii in urma, cand titanii ce purtau bretele au devenit subiect de carti si de filme. Acum noi suntem actorii unei ere in care comercianti tineri si nerabdatori ce poarta kaki si laptop-uri minuscule au devenit milionari peste noapte. Este de asemenea era in care creditul a cunoscut perioada sa de boom, nu mai devreme de deceniul trecut, cand studentii MBA si matematicienii au reinviat milioane de dolari prin intermediul unor tranzactii si speculatii cu titluri de valoare din ce in ce mai exotice.
In concluzie, ultimul sfert de secol a redefinit notiunea de bogatie. In 1982, primul an al listei Forbes 400, pentru a ajunge pe lista trebuia sa fii posesor de 159 mil. dolari (114,6 mil. euro) la valoarea de astazi a monedei; anul acesta valoarea minima de intrare era insa de 1,3 mld. dolari (937 mil. euro).
In conditiile in care finantele isi impleteau destinul cu tehnologia si economia conducea plutonul dezvoltarii, vanatorii de locuri de munca, cautatorii de comori si mass-media s-au alaturat calatoriei.
CNBC a devenit televiziunea salilor de tranzactii si a saloanelor de coafura, in timp ce oamenii se hraneau cu povesti despre iahturi private, jet-uri scumpe si petreceri opulente, fiecare mai mare si mai grandioasa decat precedenta.
Finantele au facut progrese importante, enorme chiar - noi modalitati de a analiza riscurile, mai multe oportunitati pentru afaceri si indivizi care sa isi vada visul cu ochii - insa pentru privitorul neavizat industria parea ca petrece continuu.
In 1989, gurile rele au inceput sa discute cand, cu ocazia celei de-a 50-a aniversari a finantistului Saul Steinberg, modele vii au pozat ca picturi ale marilor artisti. Actiunea a fost depasita anul trecut, cand Stephen Schwarzman, presedintele unei companii de private equity, Blackstone Group, si-a sarbatorit cea de-a 60 a aniversare in cadrul unei petreceri estimate la 5 mil. dolari (3,6 mil. euro) ce a inclus si tributuri video alaturi de cantaretul Rod Stewart.
"Banii erau mari in anii '80 comparativ cu anii '50, '60 sau '70 - acum insa sunt de-a dreptul uimitori", afirma Oliver Stone, cel ce a regizat in 1987 filmul "Wall Street" si este fiul unui broker . "Am crezul ca anii '80 vor reprezenta sfarsitul unui ciclu. Am crezut ca atunci se va sfarsi perioada de boom. Nu s-a intamplat asa insa."
Acum, cand au disparut slujbele, averile si bancile de investitii, si legatura culturala pare ca ne scapa printre degete.
"Aceasta perioada este foarte asemanatoare, din punct de vedere istoric cu 1929 si cu lunile si anii de dupa crah", spune Fraser.
"Oriunde in jur domina un sentiment de uimire si soc, urmat de furie, manie si nervi indreptate catre centrele de finante."
Este putin probabil ca stelele fondurilor de hedging sa se indrepte spre sfarsitul activitatii lor.
In urma cu doua saptamani, in timp ce Lehman Brothers dadea faliment, Bank of America salva Merrill Lynch, iar organismele de reglementare si bancherii incercau sa gaseasca o solutie ca sa poata salva Wall Street-ul de el insusi, bogatii lumii scufundau mai mult de 200 mil. dolari (144 mil. euro) in cadrul unei licitatii de doua zile la Londra, infascand cele mai noi lucrari ale artistului britanic Damien Hirst. Cu toate acestea vor trebui reduse aceste actiuni. "Iahtul este probabil primul care va pleca", afirma Jonathan Beckett luna trecuta in cadrul unui interviu telefonic de la Monte Carlo, in timp ce astepta show-ul de pe iahtul Monaco.
Beckett, directorul executiv al Burgess, un broker pe piata de iahturi, spune ca in ultimii ani au fost putini vanzatori pe acest segment. Acest lucru incepe sa se schimbe, afirma Beckett, care adauga ca au fost scoase la vanzare cateva iahturi, ale caror preturi variaza intre 10 (7 mil. euro) si 150 mil. dolari (108 mil. euro).
"In ultimele saptamani, de la prabusirea pietei, oamenii au devenit mai reticenti in a semna angajamente pentru terenuri scumpe", este de parere Joseph Todd St. Cyr, director al Joseph Todd Events, organizator de nunti, bar si bar mitzvah pentru clientii pe care el ii descrie ca non-opulenti, tipul de persoane sofisticate din Park Avenue.
Indiferent de excesele Wall Street-ului, acesta a oferit indivizilor si institutiilor financiare modalitati de incredere, sofisticate si adesea eficiente pentru tranzactii si investitii, ajutand la impartasirea bunastarii.
Pietele erau democratizate in conditiile in care indivizi ce pana atunci nu cumparasera niciodata o actiune sau o obligatiune se inghesuiau sa investeasca, chiar daca asta presupunea aruncarea de bani intr-un fond mutual, sau participarea la planurile de pensii din cadrul companiei lor.
Noile tehnologii si abilitatea de a tranzactiona actiuni ieftine au deschis usile lumii financiare pentru mai multi oameni. Chiar daca actuala criza va conduce catre o incetinire economica prelungita, oamenii isi pot inca indrepta atentia catre slujbe in domeniul financiar. Ei vor trebui insa sa isi revizuasca asteptarile.
"Este evident ca cei de pe Wall Street vor face mai putini bani", afirma Jonathan Knee, profesor la Columbia Business School si autor al cartii "Investitor bancar accidental" ("The Accidental Investment Banker").
Ca orice forta culturala preocupata de legitimitatea sa, lumea financiara are un loc in care isi pastreaza trecutul. Pe Wall Street, la cativa pasi de Bursa din New York, se gaseste Museum of American Financial History.
Aflat intr-un spatiu imens, ocupat odata de Bank of New York, acesta desfasoara in fata vizitatorilor o serie de evenimente care au marcat lumea financiara.
Ultimul dintre acestea este bubble-ul dot.com de la inceputul anilor 2000. Muzeul a inceput insa sa colectioneze deja marturii din cadrul actualei crize.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
