• Leu / EUR4.7619
  • Leu / GBP5.4653
  • Leu / USD4.1988
Business Internaţional

Zaragoza - ridicarea si caderea imperiului economic spaniol

Putine regiuni din Europa au prosperat in ultimii ani precum Zaragoza, oras cu o populatie de 700.000 de locuitori, aflat la rascruce de drumuri, la jumatatea distantei intre Barcelona si Madrid.

Angajatii de la uzinele din Zaragoza si-au luat ore suplimentare, iar companiile au angajat muncitori temporari pentru a satisface cererea in crestere a consumatorilor. Sase noi poduri au fost construite peste raul Ebro, iar cladirile de birouri s-au umplut pana la refuz imediat dupa ce au fost puse in uz, scrie International Herald Tribune.
Resedinta regiunii cu cea mai accentuata evolutie economica din Spania, Zaragoza si-a continuat progresul chiar si dupa ce coasta mediteraneana a Spaniei a demonstrat ca excesul imobiliar nu reprezinta exclusiv un sindrom american. Insa pe masura ce toamna s-a coborat treptat dinspre Pirinei, Zaragoza si zonele limitrofe din Aragon au cunoscut debutul crizei economice. Problemele ce au survenit in aceasta regiune demonstreaza ca ceea ce a parut initial un colaps limitat la industria financiara si imobiliara ar putea cuprinde o serie de alte sectoare fundamentale ale economiei europene, precum productia.
Pentru generatia de tineri spanioli care au cunoscut numai vremuri de prosperitate economica, declinul este socant. "Poate ca pentru cei mai in varsta criza nu reprezinta o surpriza, insa pentru mine este o noutate", a afirmat Francisco Braulio, in varsta de 31 ani, angajat la Valeo Termico, firma furnizoare de componente auto pentru General Motors.
Braulio si sotia sa si-au amanat planurile de a avea copii pentru moment si economisesc bani luand masa si urmarind filme acasa in loc sa mearga in oras.
Soarta Zaragozei devine exponentiala pentru declinul ce se extinde in prezent la nivelul Spaniei si al celorlalte state europene.
Recent, Comisia Europeana a anuntat ca cele 15 state membre ale zonei euro par a fi intrat in recesiune in cel de-al treilea trimestru si a estimat ca economia isi va reveni in cel mai bun caz in 2009, inregistrand o crestere modesta de 0,1%.
Guvernul de la Madrid a lansat un program de stimulare a economiei dupa ce un raport a indicat ca PIB-ul Spaniei s-a diminuat cu 0,2% in cursul verii, prima contractie trimestriala a tarii din ultimii 15 ani.
In pofida reducerii dobanzilor de politica monetara intens mediatizate, a garantarilor de imprumuturi in valoare de mii de miliarde de euro si a injectiilor de capital efectuate de guvernele vestice, se intrevede o inrautatire a situatiei.
Increderea consumatorilor europeni s-a diminuat pronuntat in octombrie, atingand recordul minim din ultimii 15 ani.
"Totul s-a petrecut prea brusc", a declarat Jose Mendizabal, presedinte la Pikolin, cel mai mare producator de saltele din Spania si unul dintre cei mai semnificativi angajatori din regiunea Zaragoza. "Oamenilor le este frica sa mai cheltuiasca banii".
Pikolin a eliminat deja posturile temporare, reducandu-si personalul la 1.200 de angajati din cei 1.400 de care dispunea anterior. Insa problemele s-au intensificat in ultimele saptamani, pe masura ce vanzarile au scazut cu 15% fata de perioada similara a anului trecut, iar concedierile se vor amplifica daca vanzarile nu isi vor reveni.
Mendizabal a precizat ca, in general, clientii sai reprezinta un barometru al economiei in ansamblu. Proprietarii care cumpara pentru prima data o casa sunt in cautare de articole domestice moderne, in timp ce proprietarii "vechi" isi utilizeaza veniturile pentru astfel de achizitii doar cand considera ca dispun de resurse suficiente. In prezent, prima categorie a disparut aproape complet, iar cea de-a doua "utilizeaza vechile saltele".
Pe masura ce consumatorii se retrag, guvernele care abia au incheiat programele de salvare financiara se orienteaza in prezent spre salvarea unui sector mai amplu al economiei.
In Germania, cel mai mare sistem economic al Batranului Continent, cabinetul a aprobat un plan in valoare de 50 mld. euro (63,1 mld. dolari) pentru a sprijini industria si consumatorii. Concomitent, presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, a propus sprijinirea crearii de noi locuri de munca si finantarea guvernamentala a companiilor locale. Problemele nu au survenit in Zaragoza decat in momentul in care General Motors a anuntat in urma cu cateva saptamani ca intentioneaza sa concedieze 600 din cei 7.000 de angajati pentru o perioada de un an si sa suspende productia pentru cel putin doua saptamani. Uzina din Zaragoza, care la capacitate maxima produce zilnic mai mult de 2.000 de autoturisme din clasa subcompacta, dube de dimensiuni reduse si camionete, este una dintre cele sapte fabrici europene ale General Motors care au perspective sumbre. Primavara trecuta, cererea era atat de solida incat Romuald Rytwinski, directorul uzinei, a fost nevoit sa apeleze la orele suplimentare prestate de angajati pentru a produce suficiente autovehicule. Orele suplimentare au disparut in cursul verii, insa nimeni nu isi imagina ca vanzarile auto vor intra in picaj.
"In trecut, se putea realiza o estimare trimestriala a cererii", a spus Rytwinski. "In vara, am facut estimari lunare, iar in prezent vorbim despre estimari saptamanale".
Venirea companiei GM in urma cu 26 de ani a consemnat debutul unui miracol economic pentru aceasta regiune, traditional agricola si slab populata. Coroborata cu locatia istorica a Zaragozei intre orase spaniole importante, similar situatiei orasului Toulouse in Franta, aparitia GM a declansat deschiderea unor fabrici suplimentare. Zona a primit inca un avant acum patru ani cand orasul Zaragoza a fost ales sa gazduiasca Expozitia Internationala din 2008.
Guvernul spaniol laolalta cu alte surse au furnizat aproximativ 1 mld. euro pentru modernizarea orasului, de la podul proiectat de Zaha Hadid pana la pavilioanele de dimensiuni mari si noul parc de pe malul raului Ebro. Viitorul parea roz chiar daca miezul problemelor se materializa in alt sector.
"Persoanele cu varste intre 20 si 30 de ani nu au cunoscut decat perioade de prosperitate", a de-clarat Amado Franco, presedinte al celei mai mari banci de economii din Aragon, Ibercaja.
Alberto Larraz, ministrul economiei in regiunea Aragon, a afirmat ca estimeaza o crestere a ratei somajului local pana la 8% spre sfarsitul anului 2008, fata de nivelul actual de 6,2%. Pe masura ce tinerii angajati sustin ca sunt pesimisti in ceea ce priveste viitorul, spaniolii mai in varsta precum Gistau raman optimisti in sensul ca este o chestiune de timp pana cand zilele bune vor reveni.
 

Principalele valute BNR - joi, 13:35
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7619
Diferență: 0,1262
Ieri: 4.7559
Azi: 4.1988
Diferență: 0,1121
Ieri: 4.1941
Azi: 5.4653
Diferență: -0,2591
Ieri: 5.4795
Azi: 4.1953
Diferență: 0,2054
Ieri: 4.1867