♦ Cea mai aprigă luptă se duce între cei doi mari combatanţi ♦ SUA încearcă să câştige întâietatea în producţia de cipuri avansate şi să oprească ascensiunea Chinei ♦ Pentru aceasta, Washingtonul face eforturi pentru a aduce acasă sau cel puţin pe teritorii aliate producţia care timp de decenii s-a dezvoltat în Asia, după cum explică Financial Times.
În cursa mondială pentru supremaţie în industria microprocesoarelor în primul rând contează autonomia unei naţiuni sau a unei alianţe de state partenere. Pe acest lucru pun în prezent accent toţi marii combatanţi, investind zeci de miliarde de dolari în impulsionarea producţiei proprii. Pasul următor este controlarea lanţurilor de aprovizionare şi handicaparea adversarului, iar acest lucru înseamnă război comercial, cu efecte asupra a orice foloseşte o placă de circuite, de la automobile la telefoane mobile, mobilă sau chiar încălţăminte. Aceasta pentru că tendinţa de a face orice produs comun mai „inteligent“ creşte.
Cea mai aprigă luptă se duce între cei doi mari combatanţi. SUA încearcă să câştige întâietatea în producţia de cipuri avansate şi să oprească ascensiunea Chinei. Pentru aceasta, Washingtonul face eforturi pentru a aduce acasă sau cel puţin pe teritorii aliate producţia care timp de decenii s-a dezvoltat în Asia, după cum explică Financial Times.
Gigantul american Intel, unul din liderii mondiali ai producţiei de cipuri, a suspendat planurile de expansiune a operaţiunilor din Vietnam, unde are cea mai mare bază de asamblare şi testare din lume, scrie presa internaţională, care citează surse apropiate situaţiei. Ţara se consideră o alternativă liniştită la China şi Taiwan, iar decizia Intel ar reprezenta o lovitură dată ambiţiilor Vietnamului de a deveni un jucător de top în industria cipurilor. Compania americană ar face această mutare după ce în primăvară a dezvăluit investiţii masive în Europa, în principal în Germania şi Polonia, şi după ce Vietnamul s-a confruntat cu pene de curent care au forţat multe fabrici să-şi oprească temporar producţia. Surse apropiate deciziei Intel spun că la suspendarea planurilor privind expansiunea în statul asiatic au contat tocmai problemele cu energia, dar şi birocraţia, menţionează Reuters.
De asemenea, amintesc analiştii, guvernul din Vietnam vrea să suprataxeze companiile ca parte a unei reforme fiscale internaţionale. Intel şi alţi giganţi au cerut asistenţă financiară de milioane de dolari. Compania americană a ales Germania şi Polonia pentru creşterea producţiei din Europa deoarece aceste ţări i-au oferit subvenţii grase. Dacă Intel s-a oprit în Vietnam, companii olandeze de profil s-ar putea să-şi stabilească baze acolo, unde ar fi mai aproape de clienţi. Intel are planuri mari şi acasă, unde ar putea primi miliarde de dolari ca principal beneficiar al CHIPS Act, proiect al administraţiei Biden de a consolida şi extinde producţia naţională de cipuri. Intel nu doar că îşi construieşte patru fabrici de ultimă generaţie în două state americane dezindustrializate, ci s-ar putea să fie implicat într-un proiect secret de a dezvolta „o enclavă sigură“ care să furnizeze cipuri armatei SUA, scrie The Wall Street Journal.
Intel mai investeşte în Malaysia, un rival al Vietnamului. Speciaiştii spun că astfel compania îşi construieşte lanţuri de producţie şi aprovizionare echilibrate. Un echilibru încearcă să găsească şi Taiwan, casa celui mai mare producător de cipuri din lume, TSMC, alegând anul acesta Germania pentru prima sa fabrică europeană, o investiţie de 11 miliarde de dolari încurajată de Berlin cu o contribuţie de până la 5 miliarde de euro. Investiţia ar fi încă un client al iniţiativei European Chips Act, un program de subvenţii de 43 de miliarde euro prin care Comisia Europeană intenţionează să dubleze capacitatea de producţie de cipuri a UE până în 2030.
Taiwanul caută de fapt aliaţi deoarece este ameninţat de pretenţiile teritoriale ale Chinei. Iar în caz de conflict, TSMC ar avea în Germania o fabrică sigură aproape de clienţi bogaţi. Dar aliatul principal al Taiwanului sunt SUA, deşi Intel intensifică bătălia cu concurentul TSMC. Iar Washingtonul restricţionează din ce în ce mai mult accesul companiilor de tehnologie chinezeşti la componente, materiale, tehnologie şi designuri de cipuri americane sau folosite de companii americane.
Efortul pare să coalizeze ambele tabere politice. În aceste condiţii, companiile de tehnologie chineze îşi dezvoltă propriile cipuri, poate nu atât de avansate cum sunt cele americane, dar care pot anima smartphone-uri de top. Un exemplu este dispozitivul Huawei Mate 60 Pro, care conţine un procesor de 7-nanometri făcut în China de Semiconductor Manufacturing International Corp.
Specialiştii se întrebau dacă nu cumva Washingtonul va răspunde noii ameninţări cu noi sancţiuni. Aşa a făcut, SUA începând să acţioneze din octombrie ca autoritatea de reglementare a pieţei globale a semiconductorilor. Un nou set de reguli americane pare să urmărească împiedicarea companiilor mari de cipuri să dezvolte produse performante pentru piaţa chineză şi încetinirea proiectelor de dezvoltare chineze. Piedicile puse de americani Chinei înseamnă afaceri mai puţine pentru, spre exemplu, companiile olandeze de cipuri, dar şi pentru giganţii americani.
Potrivit Reuters, Baidu a comandat anul aceata cipuri AI de la Huawei, renunţând la liderul pieţei, Nvidia. Huawei a dezvoltat acele cipuri special ca alternativă la produsele Nvidia. Guvernul chinez are un rol activ în dezvoltarea producţiei naţionale de cipuri. Recent, un proiect condus de Beijing pentru construirea unei fabrici uriaşe de semiconductori a reuşit să strângă echivalentul a 5,3 miliarde de dolari. Statul a pregătit un fond de 40 de miliarde de dolari pentru finanţarea producţiei interne de cipuri. Suma enormă s-ar adăuga celor peste 290 de miliarde de dolari investite de China în proiecte legate de semiconductori în 2021 şi 2022, potrivit unei analize a JW Consulting. În această cursă, guvernul Japoniei, rămasă mult în urmă, a suplimentat bugetul de stat cu peste 13 miliarde dolari pentru a majora capacitatea de producţie de cipuri locală, notează Bloomberg, care citează surse apropiate situaţiei. Unde se va ajunge în această cursă? Cu atâţia bani investiţi în cercetare şi cipuri şi cu o concurenţă atât de acerbă, unii analişti spun că în curând telefoanele mobile ar putea să depăşească la putere de calcul laptopurile.
