Cu toate ca fabricile romanesti genereaza marje de profit ridicate, de peste 20%, Robert Wessman, presedinte si CEO al grupului Actavis, spune ca profitul Sindan se situeaza la nivelul mediu al celorlalte companii din grup.
"Profitabilitatea pe care o inregistram la Sindan este similara cu cea a altor unitati de productie din cadrul grupului Actavis. Insa, importanta pentru noi aici este activitatea de export si nu obtinerea unor marje de profit ridicate", a afirmat Robert Wessman intr-un interviu acordat ZF.
In primele sase luni, compania a raportat venituri de 56 mil. euro si o marja a profitului operational de 21%, in timp ce exporturile companiei au ajuns la circa 6 mil. euro.
Actavis este in prezent cel mai mare exportator din Romania, livrarile sale externe fiind estimate la 15 mil. euro in acest an. Pana in 2009, exporturile ar putea ajunge la jumatate din cifra de afaceri, adica la 100 mil. euro.
"Unul dintre motivele pentru care am decis sa cumparam Sindan a fost faptul ca ne poate permite sa devenim un lider global pe segmentul de medicamente oncologice. Elementul cheie a fost sa acordam fabricii Sindan o perspectiva globala", spune Wessman.
Proiectia pe care islandezii o au cu privire la businessul din Romania era la scara mica, vanzarile anuale fiind de un milion de euro, iar medicamentele proveneau de la fabrica pe care grupul o are in Bulgaria.
"Nu am avut nicio temere legata de intrarea in Romania. Am fost chiar placut surpins de evolutia afacerilor noastre aici. Actavis avea o strategie pentru Romania chiar si inainte sa cumpere Sindan", a adaugat Wessman.
Dupa achizitia Sindan, una dintre putinele modificari pe care grupul islandez le-a facut la conducerea Sindan a fost numirea lui Laurentiu Scheusan in functia de director general.
"Nu vrem sa exportam islandezi la fabricile pe care le integram. Nu credem ca cea mai buna calitate a muncii este in Islanda. Nu avem niciun islandez care sa conduca afacerile noastre in afara", a completat Wessman.
Grupul islandez nu exclude o alta achizitie pe piata din Romania, insa precizeaza faptul ca in acest moment in vizorul companiei nu se afla nicio posibila tinta.
"Lansarile de noi produse ne ocupa foarte mult din timp, la fel si finalizarea planurilor pentru extinderea capacitatii de productie. Credem ca putem dezvolta ceea ce avem deja aici si nu ne focusam foarte mult pe alte posibile tinte", a mai spus Wessman.
In prezent, activitatea din Romania a Actavis se concentreaza pe inregistrarile medicamentelor din portofoliul Actavis pe plan local (peste 350 de produse in urmatorii cinci ani), dar si pe exportarea medicamentelor Sindan la scara mondiala.
"Am inaintat cererile de inregistrare pentru sase produse in SUA si intregul portofoliul pe piata europeana. Am pus la punct o echipa specializata pe promovarea medicala in spitale care sa se ocupe de acest lucru la nivel mondial si vom folosi pentru promovarea in afara brandul Actavis. Romania este centrul nostru in oncologie", spune Wessman.
Prima etapa a asaltului islandezilor cu produsele oncologice romanesti s-a consumat deja, Irinotecan (folosit in tratamentul cancerului de colon) fiind aprobat in 24 de tari europene. Acesta este numai unul dintre cele aproximativ 300 de produse Sindan pe care Actavis urmeaza sa le exporte. In aceste conditii, capacitatea de productie a fabricii din Bucuresti este suficienta pentru a acoperi cererea de pe pietele externe care urmeaza sa apara?
"Pentru urmatorii doi ani avem suficienta capacitate de productie, asa ca mai avem cateva luni pana finalizam temele", spunea la randul sau Jonas Tryggvason, Executive Vice President pentru Europa Centrala si de Est si Asia al Actavis, referindu-se la planurile pe care grupul le are privind constructia unei fabrici in Romania.
Marirea capacitatii de productie este o necesitate, a continuat acesta, insa "foarte important este sa analizam de ce are piata nevoie". Investitia greenfield a islandezilor a fost anuntata anul trecut, insa demararea lucrarilor a fost pusa de atunci in stand-by.
"Nu am luat inca o decizie finala cu privire la investitia din Romania, insa sper sa finalizam aceste demersuri intr-o luna sau doua", a adaugat Tryggvason.
Investitia intr-o noua unitate de productie se amortizeaza intr-o perioada de aproximativ 5-6 ani, care insa depinde de valoare fondurilor necesare si de tipul de medicamente care urmeaza sa fie produse.
"Romania are multe avantaje pentru investitorii care se decid sa vina aici, iar unul dintre ele este pretul terenului care se mentine la un nivel scazut", explica Tryggvason.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
