Disfuncţionalităţile pieţei farmaceutice blochează prezenţa micilor distribuitori şi limitează vânzarea celor mai ieftine medicamente la sub 1% din valoarea totală a pieţei, existând şi riscul unui deficit de medicamente dacă modul de calcul al preţului va fi modificat în sensul propus de minister.
Concluzia rezultă în urma unei investigaţii sectoriale efectuate de Consiliul Concurenţei (CC) în sectorul farmaceutic, prin care au fost constatate mai multe disfuncţionalităţi legate în primul rând de accesul distribuitorilor la anumite medicamente.
Instituţia arată că, din punctul de vedere al accesului pe piaţa distribuţiei angro, se poate afirma că nu există limitări într-o măsură semnificativă generate de existenţa unor relaţii de exclusivitate sau de distribuţia printr-un număr redus de distributori, dar că au fost identificate şi anumite pieţe pe care accesul distribuitorilor şi, în general, al distribuitorilor mici, este dificil.
"Din analiza efectuată a rezultat faptul că, deşi există diferenţe semnificative de preţ pe toate pieţele unde există variante generice ale medicamentelor inovative cel mai bine vândute, nu numai că medicamentele generice nu au reuşit să penetreze piaţa, dar vânzările celor mai ieftine medicamente generice reprezintă sub 1% din valoarea totală a pieţei", se arată într-un raport al Consiliului.
Sursa citată arată totodată că medicamentele decontate în cadrul programelor naţionale de sănătate sunt prescrise pe baza Denumirii Comune Internaţionale, dar, cu toate acestea, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) suportă valoarea integrală a preţului de vânzare cu amănuntul al fiecărui medicament care se acordă în cadrul programelor, astfel că farmaciile nu au niciun stimulent pentru a le comercializa la un preţ mai mic, deşi pot obţine discounturi semnificative de la distribuitorii de medicamente.
"Prin urmare, prin practicarea acestui sistem, se elimină principala formă de concurenţă cu privire la aceste medicamente, şi anume concurenţa prin preţ, atât la nivelul producătorilor, cât şi la nivelul farmaciilor, în detrimentul bugetului alocat programelor naţionale şi, în final, al pacienţilor. Având în vedere creşterea cheltuielilor cu medicamentele care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, este necesară introducerea unui sistem de referenţiere a preţurilor în cazul acestor medicamente, cel puţin în cazurile în care există mai multe medicamente cu aceeaşi Denumire Comună Internaţională. Introducerea acestor măsuri va conduce, pe de o parte, la reducerea cheltuielilor statului cu aceste medicamente şi, pe de altă parte la promovarea medicamentelor generice pe măsură ce acestea intră pe piaţă", este recomandarea CC.
Potrivit instituţiei, Ministerul Sănătăţii a propus ca modul de calcul al preţurilor de decontare a medicamentelor care se acordă bolnavilor cuprinşi în cadrul programelor naţionale de sănătate să fie stabilit într-un mod care să permită realizarea de economii la bugetul alocat sănătăţii, sistem prin care preţul cu ridicata ar fi fost cel de producător diminuat cu 15%, la care urma să se adauge adaosul de distribuţie.
Consiliul Concurenţei atrage însă atenţia că această metodă de calcul ar putea avea ca efect creşterea atractivităţii exporturilor de astfel de medicamente şi ar putea conduce la înregistrarea unui deficit de medicamente pe piaţa românească, cu posibile consecinţe asupra stării de sănătate a bolnavilor cronici incluşi în programe naţionale de sănătate.
Ca o soluţie alternativă a reducerii cu 15% a preţului de producător, Consiliul a recomandat aplicarea acestei reduceri la preţul pe care CNAS îl rambursează asiguraţilor.
Consiliul face referire şi la faptul că, deşi legislaţia existentă în materia achiziţiilor publice prevede în mod clar tipurile de informaţii şi documente pe care o autoritate contractantă le poate solicita ofertanţilor pentru a demonstra îndeplinirea criteriilor de calificare şi selecţie, precum şi documentele care probează îndeplinirea unor astfel de cerinţe, în practică o mare parte dintre spitalele din România solicită ofertanţilor prezentarea unei autorizaţii din partea producătorului prin care acesta din urmă autorizează un distribuitor să livreze produsele sale în cadrul unei anumite licitaţii.
Un prim motiv pentru care solicită această autorizaţie, invocat de un număr important de spitale, îl reprezintă garantarea derulării contractului în condiţii bune, respectiv asigurarea unei livrări ritmice a medicamentelor care au făcut obiectul licitaţiei.
Consiliul atenţionează însă că motivele prezentate de spitalele care solicită autorizaţia de dealer nu justifică potenţiala afectare a concurenţei pe care ar putea-o genera aceasta şi consideră că autorizaţia de dealer este de fapt o barieră artificială, deoarece lasă la dispoziţia unui producător posibilitatea de a alege care dintre distribuitorii săi să participe cu ofertă în licitaţie.
Prin urmare, arată CC, autorităţie organizatoare şi/sau contractante trebuie să renunţe la solicitarea autorizaţiei de dealer, document care nu este conform cu prevederile OUG 34/2006 privind achiziţiile publice, şi folosirea intrumentelor prevăzute de reglementare cu acelaşi scop, respectiv garanţia de participare şi garanţia de buna execuţie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
