Luca D'Agnese, italianul de 47 de ani care a preluat de laînceputul acestui an funcţia de country manager şi preşedinte aloperaţiunilor de peste 900 de milioane de euro ale Enel în România,spune că nu este necesar ca statul român să vândă toate unităţilede producţie a energiei, dar sunt necesari "măcar câţiva paşi"pentru a crea concurenţa în acest sector.
În prezent, toate unităţile de producţie a energie din Româniasunt controlate de statul român. Deşi în anul 2005 intenţiastatului era aceea de a scoate de privatizare unităţi precumcomplexurile energetice din bazinul Olteniei, ulterior aceastăstrategie a fost înlocuită cu ideea creării unui gigant energetic.Mai târziu, gigantul de stat s-a transformat în doi campioninaţionali, iar în prezent şi acest plan a fost abandonat,România, sub presiunea FMI şi a împrumuturilor de miliarde deeuro, văzându-se din nou în faţa unor posibile privatizări.
În tot acest timp însă, investitorii privaţi, care au intrat însectrorul energetic în 2005 prin achiziţia fostelor filialeleElectrica, au militat pentru privatizarea unităţilor de producţie aenergiei, scopul tuturor acestor companii, controlate la rândul lorde state europene, fiind să ajungă la o structură integrată."Energia este o afacere care peste tot în Europa este făcută destate. Aşa este şi la noi, şi în Franţa şi în Germania. Nu spunemprivatizaţi totul, concurenţa pe piaţa de generare poate fiobţinută prin scoaterea la vânzare doar a unor unităţi", a spusD'Agnese în prima sa întâlnire cu presa de la preluarea funcţiei decountry manager şi preşedinte al Enel România.
Unul dintre aceste lucruri mici pe care italienii deja le-auprezentat Ministerului Economiei ar fi crearea de centralevirtuale. În linii mari, o astfel de centrală se poate realiza prinscoaterea la licitaţie a unei părţi din capacitatea instalată aunei unităţi de producţie. Practic, câştigătorul închiriază pe oanumită perioadă de timp o parte dintr-o centrală, dar controlulîntregii unităţi rămâne al statului. Pe de altă parte, companiacâştigătoare va putea opera capacitatea câştigată în urmalicitaţiei după propriile reguli de profitabilitate.
Până la implementarea unor astfel de propuneri, D'Agnese spunecă mai departe Enel se va baza pe propriile proiecte de producere aenergiei electrice, printre care se numără parcuri eoliene,termocentrale, dar şi energie nucleară.
"Vom merge într-un ritm mai rapid al investiţiilor, astfel căbugetul nostru pentru următorii cinci ani, inclusiv 2011, se varidica la 800 de milioane de euro. Banii se vor duce în cea maimare parte în reţeaua de distribuţie a energiei electrice", a maiprecizat D'Agnese. Anul trecut, Enel a investit 280 de milioane deeuro în reţelele de distribuţie ale fostelor Electrica Banat,Dobrogea şi Muntenia Sud, iar pentru 2011 este prevăzut un nivelsimilar de investiţii.
Enel a fost primul investitor de talie mare în energie înRomânia luând în 2005 la pachet fostele filiale Electrica Banat şiDobrogea. În 2008, Enel cumpără cu 820 de milioane de euroElectrica Muntenia Sud, perla coroanei Electrica, devenind astfelcel mai mare distribuitor privat de energie electrică. Anul trecut,Enel România a înregistrat un profit operaţional (EBITDA) de peste200 mil. euro şi un profit net de 78 de milioane de euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
