♦ Doar opt dintre cele 97 de proiecte depuse pentru a obţine ajutor de stat pe schema HG nr. 959/2022 au fost aprobate ♦ Companiile vor să facă investiţii, dar fără sprijinul statului multe nu vor demara lucrări ♦ „Fără ajutor de stat nu mergem mai departe“.
Companiile din industria prelucrătoare au pus pe masă proiecte în valoare de circa 1 mld. euro, însă cei aproape 100 de actori economici au cerut ajutor de stat pentru a dezvolta noi fabrici sau pentru a extinde facilităţile deja existente.
Dintre aceste iniţiative, doar opt au fost selectate pentru a primi sprijin financiar de la Ministerul Economiei pe schema HG numărul 959/2022, în timp ce alte mai bine de 90 au rămas pe dinafară. Firmele au cerut ajutoare de stat în valoare de 600 mil. euro, dar bugetul pe 2022 e de patru ori mai mic. Interes de dezvoltare există, companiile vor să facă investiţii, dar fără sprijinul statului multe nu vor merge mai departe cu proiectele. Îşi asumă cineva finanţarea lor?
„Am depus un proiect pentru înfiinţarea unei noi unităţi de producţie în judeţul Suceava pentru fabricarea de construcţii metalice. E vorba de un proiect de 228 mil. lei cu TVA şi 120 de locuri de muncă. Banii ar fi mers către achiziţia de tehnologii şi echipamente, către construcţia propriu-zisă şi către achiziţia unui sistem fotovoltaic“, spun reprezentanţii Trutzi, producător de fier forjat din Suceava, cu afaceri de 350 mil. lei şi 359 de salariaţi în 2021. Compania nu a fost selectată pentru a primi ajutor de stat, fiind pe locul 31 pe lista ce cuprinde 97 de proiecte. „Încă analizăm alte opţiuni de finanţare. Analizăm dacă fără ajutor de stat proiectul îşi va dovedi rentabilitatea. Dacă demarăm, o vom face la o anvergură mai mică şi vom dezvolta fabrica mai greu, plătind dobânzi la bănci pentru fiecare leu“, adaugă oficialii companiei.
Dobânzile sunt astăzi mult mai ridicate decât acum 2-3 ani, iar băncile sunt totodată mult mai prudente în abordare. Astfel, fără ajutor de stat, multe investiţii nu merg mai departe.
„Am depus cererea de ajutor de stat pentru că doream extinderea capacităţii de producţie. Valoarea proiectului depăşea suma minimă pentru care se acorda punctaj maxim (adică 20 mil. euro). Nu mergem mai departe fără ajutor de stat, nu avem cum“, spun reprezentanţii companiei Ledmax Electronics SRL din Prahova. Compania a cărei activitate este procesarea computerelor desktop, staţiilor de lucru, componentelor, are 331 de salariaţi şi afaceri de peste 300 mil. lei.
O altă firmă care nu se numără printre cele câştigătoare este Aramis Invest. Ea apare pe lista publicată de Ministerul Economiei pe locul 54, cu 75 de puncte. „Nu am luat o decizie finală, dar nu cred că mergem mai departe fără ajutor de stat“, explică Alexandru Griguţă, CFO al Aramis Invest, una dintre cele mai mari companii antreprenoriale româneşti.
Conform datelor obţinute de la companiile care au depus proiecte pentru ajutor de stat, pentru a primi punctaj maxim, valoarea investiţiei trebuia să sară de circa 20 mil. euro (100 mil. lei).
În ceea ce priveşte zona unde se realizează investiţia, în cele considerate defavorizate, ajutorul de stat poate reprezenta până la 60% din totalul sumei.
Ţinând cont de valoarea maximă a ajutorului de stat - de 60%, rezultă că valoarea totală a proiectelor de investiţii merge spre 1 mld. euro, conform calculelor ZF.
Un alt criteriu important de selecţie e cel al codurilor CAEN.
„Lista codurilor CAEN cu balanţă comercială negativă s-a întocmit pe baza datelor INS din 2020, care analiza cifrele de dinainte de pandemie. Nimic din ce a urmat nu a fost luat în calcul, aşa că nu e o listă relevantă. Aceste aspecte au ajuns pe masa Ministerului Economiei în perioada de consultare publică“, mai spun reprezentanţii Trutzi.
Acest proces de selectie a ridicat de altfel multe semne de întrebare dat fiind că schema de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare au ieşit câştigătoare firme cu doi-trei angajaţi şi afaceri de 1.000 de euro pe an, în timp ce greii din industrie sunt scoşi din joc.
