Companii

Conferinţa TMA România în parteneriat cu KPMG România: Procedurile de restructurare preventivă nu au un discurs centrat pe susţinerea antreprenorilor, ci pe problemele lor, sunt foarte fixe şi scorţoase şi nu vor reuşi cu adevărat să rezolve problemele reale ale companiilor

Oportunităţi şi provocări în restructurarea preventivă

Autor: Alexandra Matei

23.11.2023, 00:07 234

Antreprenorii români trebuie să accepte şi să înţeleagă că se află în dificultate şi să găsească, până nu e prea târziu, alături de experţi, soluţiile pentru a merge mai departe, dar şi o modalitate de a conserva valoarea economică din companiile pe care le conduc.

Procedurile de restructu­ra­re preventivă, deşi au me­ni­rea să ajute companiile să depăşească perioadele di­ficile din viaţa lor, sunt, dimpotrivă, cele care le-o îngreu­nea­ză pentru că sunt mult prea rigide şi se con­centrează mai mult pe evidenţie­rea problemelor antreprenorilor de­cât pe susţinerea lor. Aceasta a fost una din­tre princi­pa­lele concluzii care au reieşit din cea de-a doua parte a Conferinţei KPMG în România: Oportunităţi şi provocări în restructurarea preventivă.

„Avem nişte proceduri de re­struc­tu­rare preventivă care sunt foarte scor­ţoase, foarte fixe şi care nu vor reuşi să rezolve problemele de fond. Cel mai im­portant lucru este în­ţelegerea re­struc­turării preventive şi a practicia­nu­lui în restructurare. E uşor să iei un ba­lance sheet şi să vezi ce poţi tăia. Dar în momentul în care nu ai oameni în jurul companiei care să înţeleagă operaţional de unde se pro­duc banii şi care e valoa­rea adău­gată, va fi foarte greu să ieşi din acest cerc vicios. Discursul acestor proce­duri ar trebui să fie mai centrat pe sus­ţinerea antreprenorilor şi nu nea­părat pe a e­videnţia problemele pe care ei le au“, a spus Valentin Voinescu, mem­bru, TMA România şi partener, NNDKP, în timpul conferinţei KPMG.

Băncile, cel mai probabil, mai spune el, în acest context economic dificil, vor decelera expunerile pe care le au sau le vor menţine într-o zonă conservatoare, iar impactul acesta se va resimţi în zona antreprenorială.

În esenţă, în procedurile de re­structurare preventivă, finanţarea nu este posibilă, afirmă Voinescu, astfel că este foarte important ca antrepre­norii să găsească o modalitate de a conserva valoarea economică din companiile pe care le conduc.

Atunci când vorbim despre o pro­cedură de restructurare preventivă, rolul principal este jucat de practi­cia­nul în restructurare. Acesta este cel care are dreptul legal de a constata starea de dificultate a firmei, de a asista firma în elaborarea planului de restructurare şi de a supraveghea implementarea lui.

„Este foarte important rolul prac­ticianului în restructurare, în calitatea lui de mediator între creditor şi de­bi­tor, dar este şi foarte accentuat rolul său în procedura de preinsolvenţă în raport cu instanţa“, a adăugat Ionela Mariana Ghiugan, fost judecător la Tribunalul Bucureşti şi lector la Insti­tutul Naţional al Magistraturii (INM).

Judecătorilor sindici, adică cei care pronunţă şi judecă hotărârea de deschidere a procedurii de insolvenţă, mai spune ea, nu li se asigură niciun fel de formare specifică pe domenul economic.

În plus, nici nu s-a agreat vreodată ideea vreunui consilier economic pe secţie de insolvenţă, astfel încât să fie o colaborare directă între el şi judecător.

„Judecătorii cred că ar trebui să înceapă cu ABC-ul în domeniul re­struc­turării. Pentru a vedea formule de succes care să dea încredere antre­prenorilor trebuie ca judecătorul să poată să aibă o înţelegere proprie sau un mecanism către care să se ducă, adică un expert în restructurare sau insolvenţă“, a completat Vlad Năs­tase, membru TMA România, VP for International Relations TMA Global.

Totodată, o altă concluzie rele­van­tă care s-a desprins din cea de-a doua parte a conferinţei KPMG este aceea că antreprenorii români trebuie să accepte şi să înţeleagă că se află în dificultate şi să găsească, până nu e prea târziu, alături de experţi, soluţiile pentru a merge mai departe.

„Cred că aspectul legat de timp este esenţial în restructurare – cu cât accepţi că ai o problemă şi o identifici cât mai repede, cu atât ai mai mult timp să o rezolvi“, a conchis Vlad Micu, credit restructuring director, Banca Transilvania.

Ionela Mariana Ghiugan, fost judecător la Tribunalul Bucureşti şi lector la Institutul Naţional al Magistraturii (INM)

În procedurile de preinsolvenţă judecătorul nu poate apela la vreun alt expert în afară de practicianul în restructurare sau insolvenţă. Însă, judecătorilor nu li se asigură niciun fel de formare specifică pe domeniul economic.

În momentul în care ajungi judecător sindic trebuie să faci o formare specifică pe partea de insolvenţă şi să te informezi pentru a putea înţelege situaţia companiilor.

În alte ţări, există persoane specializate şi asistenţi în acest domeniu. Singurul sprijin, în România, al judecătorului este practicianul în restructurare sau insolvenţă.

Ideal ar fi ca aceste proceduri să se desfăşoare cât mai mult în afara instanţei şi cât mai consensual cu putinţă, iar partea de procedură judiciară să fie cât mai restrânsă, cu o implicaţie cât mai mică a judecătorului.

 

Valentin Voinescu, membru, TMA România, partener, NNDKP

Cel mai important lucru este înţelegerea restructurării preventive şi a practicianului în restructurare în sensul real – pe operaţional, nu neapărat pe financiar.

E foarte uşor să iei un balance sheet şi să vezi ce poţi tăia. Dar în momentul în care nu ai oameni în jurul companiei care să înţeleagă operaţional de unde se produc banii şi care e valoarea adăugată, va fi foarte greu să ieşi din acest cerc vicios.

Trebuie în mod real să te gândeşti cu ce îl ajuţi pe antreprenor – dacă mesajul este strict de porcedură judiciară, nu îl ajută, ci îl sperie. Trebuie să înţelegi industria în care activează respectivul antreprenor pentru a îl putea ajuta.

Ar trebui să punem toţi actorii în locul lor: judecătorul să facă ceea ce e obişnuit să facă, antreprenorul să poată să comunice coerent cu practicianul în restructurare şi acţiunea trebuie să se întâmple cât mai rapid. Cu cât e mai târziu, cu atât e mai greu.

 

Vlad Micu, credit restructuring director, Banca Transilvania

Ne place să recunoaştem sau nu, antreprenorii români sunt dibaci – nu e uşor să faci business într-un context precum cel din prezent. În marea majoritate a cazurilor, ei sunt primii care înţeleg că au probleme. Important este ce fac cu această informaţie.

Băncile au o sumedenie de mecanisme de monitorizare şi sisteme de avertizare timpurie şi de cele mai multe ori, alături de antreprenori, sunt primele care înţeleg că firmele au probleme.

Antreprenorul ar trebui să accepte feedback-ul din partea băncii şi să îl folosească în mod constructiv.

E foarte important să existe o realţie bună între bancă şi client, contează transparenţa şi dialogul. Băncile au şi un rol de educator financiar.

 

Vlad Năstase, membru, TMA România, VP for international relations, TMA Global

Provocarea în ceea ce priveşte restructurarea preventivă cred că este să o facem să meargă. Pentru a nu ne vedea în acelaşi format şi peste cinci sau peste zece ani, cred că avem nevoie de preditibilitate.

Pentru ca o restructurare să poată funcţiona, trebuie să aibă un regizor care a mai făcut acest film măcar o dată pentru că altfel, el învaţă atunci şi totul ţine de noroc.

Legiuitorul a greşit atunci când a spus că practicianul în restructurare este doar practicianul în insolvenţă. Până nu va corecta această noţiune nu vom avea acei ambasadori care să accelereze în mediul economic implementarea acordului de concordat preventiv.

Trebuie să calibrăm toate măsurile la mediul nostru actual. Nu putem să luăm cu copy&paste o soluţie de import pentru că nu înseamnă că dacă în altă parte a mers, va funcţiona şi la noi.

 

Ioana Necula, membru, TMA România, specialist certificat în educaţia financiară şi antreprenorială

Un studiu OECD arată că cei responsabili de educaţia financiară în România ar trebui să fie şcoala - însă noi nu avem nimic despre acest subiect în programa şcolară -, băncile şi media.

Aceşti antreprenori despre care vorbim sunt, până la urmă, nişte eroi în România pentru că, pe de-o parte, sunt obosiţi, hăituiţi de tot felul de instituţii şi, pe de altă parte, nici nu au înţeles foarte bine în ce mediu economic se află, iar asta pentru că nu au avut parte de educaţie financiară.

Nu există programe coerente în care antreprenorii să devină educaţi, iar câteodată mă întreb dacă acest lucru nu este făcut chiar cu o oarecare intenţie.

Ideal ar fi să încurajăm antreprenorii şi să începem această educaţie încă din şcoală.

 

Andreea Zvâc, membru, TMA România şi avocat, WolfTheiss

Am întâlnit de foarte multe ori finanţatori în cadrul procedurilor de reorganizare, însă problema recuperării creanţei şi a valorificării finanţării mai departe este foarte dificilă.

Legea insolvenţei, aşa cum a fost modificată, prevede ca principiu garantarea accesului companiilor aflate în dificultate la finanţare. Problema reglementării este că asigurarea acestui acces este bazată pe acordarea unei priorităţi a finanţatorilor faţă de orice alţi creditori din insolvenţă.

Sunt foarte mulţi clienţi interesaţi de achiziţia de bunuri, asseturi care pot să producă, care au licenţe şi care au posibilitatea de a începe producţia.

Interesul pentru astfel de achiziţii vine şi datorită preţului scăzut, dar şi pentru că sunt societăţi în insolvenţă cu bunuri foarte importante care ar putea fi exploatate mai departe.

 

Cosmin Comşa, director advisory, KPMG România

În 2023 nu suntem neapărat într-un an în care fondurile de private equity şi investitorii strategici se bat pe oportunităţi în piaţă şi sunt foarte deschişi la risc, dorindu-şi să facă achiziţii şi expansiune. Ne aflăm într-o piaţă oportunistică în această perioadă şi credem că va rămâne aşa pentru următorii 1-2 ani.

Dacă vorbim despre situaţii speciale, interesul - aşa cum l-am văzut şi în trecut, atât în perioade bune, cât şi de incertitudine – a fost mai degrabă din partea investitorilor strategici decât din partea fondurilor de investiţii.

Pe partea fondurilor de investiţii, lichiditatea în piaţă a scăzut destul de mult în ultimii doi ani. Pe de altă parte, fondurile de investiţii care sunt prezente şi care investesc în România au un mandat care le spune să investească în societăţi sănătoase şi nu au cum să facă tranzacţii în zona de distressed M&A.

Trebuie să educăm antreprenorii români să investească în fondurile de private equity din România, care în această perioadă au o problemă în a găsi fonduri noi şi în a ridica bani noi din piaţă.

Nicoleta Mihai, head of restructuring KPMG România, preşedinte TMA România

 Obeictivul directivei este de a salva activitatea businessurilor, cu un impact social cât mai mic şi, în acelaşi timp, de a salva tot ceea ce înseamnă know-how-ul şi activităţile care sunt viabile. Un mecanism pe care directiva îl menţionează este testul de viabilitate. Cred că îl trăim cu toţii atunci când analizăm pentru că, noi, profesioniştii în restructurare, ne uităm, întâi de toate, la această viabilitate. 

 Sunt finanţatori, poate nu aceia pe care îi dorim noi în piaţă, dar cred că există la momentul acesta investitori care pot fi identificaţi şi aduşi pentru salvarea businessurilor şi a locurilor de muncă. 

 Trebuie să credem în schimbare, să credem că avem oamenii potriviţi în zona de restructurare, care au ani de experienţă, care pot să consilieze antreprenorii mici şi mijlocii din mediul privat, dar şi pe cei din companiile de stat, unde este de asemenea nevoie de intervenţie.

 Consider că se văd seminţele pe care noi astăzi le plantăm în tot ceea ce înseamnă încrederea în apelarea preventivă în restructurare. Cred că aceste seminţe ale încrederii ne vor duce în zona în care vom putea aduce modificările legislative corespunzătoare, astfel încât să deservim mediul şi contextul economic pe care ţara noastră îl parcurge la momentul acesta, dar şi în următorii doi ani.

♦ Vom trece prin nişte experienţe ale unor insolvenţe care cu siguranţă ne vor învăţa încă o lecţie, aşa cum ne-a învăţat şi criza anterioară. 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Power Summit’24
AFACERI DE LA ZERO