Conferinţa ZF/BRD - Slobozia. „Tu eşti viitorul în business“. Transferul businessurilor între generaţii trebuie să înceapă, dar trebuie să fie lăsat să decurgă natural, să fie însoţit de comunicare şi învăţare continuă

♦ „Cel mai fragil punct în acest transfer între generaţii în agribusiness este comunicarea“ ♦ „Această schimbare de ştafetă, această predare a venit natural, a venit din dorinţa pe care o aveam eu şi din plăcerea pe care o aveam vizavi de această activitate“ ♦ „Cei tineri trebuie să găsească modalitatea cea mai bună de a împăca şi nevoia lor de a se afirma, dar şi nevoia predecesorului de a vedea că ceea ce a lăsat moştenire merge mai departe.“

Transferul de business în sectorul de agrobusiness este necesar, trebuie să înceapă, însă este un proces care nu trebuie să fie forţat, ci să decurgă natural, să fie însoţit de comunicare permanentă şi de învăţare continuă, a fost una dintre conclu­ziile conferinţei ZF/BRD - Tu eşti viitorul în business, organizată de Ziarul Financiar şi BRD la Slobozia.

„Transferul de business trebuie conectat la un ideal. Dar ca să ajungi acolo trebuie să gândeşti cum ajungi, cu cine, să clarifici rolurile, să colaborezi. Este nevoie de învăţare continuă. Transferul de business este un lucru care trebuie să înceapă, care este conectat la un ideal, cred că trebuie să existe acest ideal şi cred că nimeni nu face o companie, nu investeşte în ceva dacă nu vrea să o aducă undeva, dacă nu are un ideal. Ca să ajungi acolo trebuie să te gândeşti cu cine ajungi, cum ajungi acolo. Este vorba de clarificare de roluri, de comunicare“, a spus Felix Daniliuc, directorul departamentului IMM din cadrul BRD.

Un exemplu de transfer de business în domeniul agriculturii este cel al Iuliei Blagu, antreprenor şi fermier, care acum preia frâie­le afacerii de familie, împreună cu soţul său.

„Sunt fix în momentul în care tatăl meu, fermier, ne predă ştafeta mie şi şotului meu. În teorie lucrurile sună bine, dar realitatea este mai simplă. Eu nu am fost tentată de do­meniu, dar alegerea a aparţinut mai mult so­ţului meu. Eu lucram într-o multinaţională, soţul meu a preluat afacerea mai devreme şi de un an m-am implicat şi eu şi îmi place. Cel mai fragil punct în acest transfer între generaţii în agribusiness este comunicarea. Cei din generaţia veche comunică destul de dificil ce aşteaptă de la noi şi mi-aş dori ca acest flux să fie mai lejer“, a spus ea în cadrul conferinţei despre experienţa prin care trece în prezent.

Ştefan Moraru, administrator al busi­nessului Morar Pan, a preluat ferma familiei în anul 2010, iar despre primii doi ani de activitate spune că au fost ani de luptă, pentru că este de părere că cel mai dificil aspect în transferul de business este ca fiecare să accepte că celălalt va face în felul lui treaba.

„Asta cred că o să fie şi lupta pe care o să o am eu cu copiii mei în momentul în care voi hotărî să dau ferma, va trebui să accept că ei vor face treburile în felul lor. (...) Trebuie să duci această povară, să demonstrezi că tu poţi să faci ceea ce a făcut predecesorul tău, cei tineri trebuie să se lupte cu asta şi trebuie să găsească modalitatea cea mai bună de a împăca şi nevoia lui de a se afirma, dar şi nevoia predecesorului de a vedea că ceea ce a lăsat moştenire merge mai departe“, a de­taliat el. Cosmin Iancu, administrator al fer­mei Picmar, spune că transferul de business a fost unul natural în cazul său.

„La noi, lucrurile au fost puţin diferite. Această schimbare de ştafetă, această predare a venit natural, a venit din dorinţa pe care o aveam eu şi din plăcerea pe care eu aveam vizavi de această activitate. La un moment dat am avut aşa un moment de rătăcire, am început studii în cadrul Universităţii de Drept, iar după un an de zile am văzut eu că nu este ceea ce trebuie şi cred că meseria mea pe acest pământ este să muncesc pământul. Astfel, am luat această hotărâre să vin în cadrul fermei“, afirmă Iancu.

În plus, el este de părere că agricultura care nu este fundamentată de ştiinţă, cea care nu se bazează pe o înţelegere pe deplin a întregului fenomen este sortită pieirii.

Andrei Pogonaru, proprietar al Veranda Mall, crede că transferurile în afacerile de familie sunt grele şi sunt cu atât mai grele în momentul în care există o industrie care se modernizează, care trece prin nişte schimbări fundamentale, de la digitalizare la moduri noi de a gândi ecosistemul agricol.

„Înţelepciunea versus modernitatea se simt şi mai pregnant în domeniul acesta şi pentru mine este fascinant. (...) În ceea ce priveşte tranziţia între generaţii, mai ales că am trecut prin asta, este important să existe şi alţi acţionari. Dacă mai vine cineva în afară de tată şi fiică, mamă şi fiu care să fie acolo ca un acţionar din afară, care să poată vedea logic conflictele, să poată să funcţioneze şi pe partea de arbitru, dar şi pe partea de ghid, asta ajută mult“, a detaliat el.

Felix Daniliuc, director department IMM, BRD

► Transferul de business trebuie conectat la un ideal. Dar ca să ajungi acolo trebuie să gândeşti cum ajungi, cu cine, să clarifici rolurile, să colaborezi. Este nevoie de inteligenţă artificială, de învăţare continuă.

► Transferul de business este un lucru care trebuie să înceapă, care este conectat la un ideal, cred că trebuie să existe acest ideal şi cred că nimeni nu face o companie, nu investeşte în ceva dacă nu vrea să o aducă undeva, dacă nu are un ideal. Ca să ajungi acolo trebuie să te gândeşti cu cine ajungi, cum ajungi acolo. Este vorba de clarificare de roluri, de comunicare, este vorba de a înţelege foarte bine.

Iulia Blagu, antreprenor, fermier

► Tinerii fermieri din zonă nu au fost forţaţi de părinţi să preia afacerea. E vorba de o adaptare. Este un domeniu riscant şi avem multe de învăţat.

► Nimeni nu este agronom în familia mea şi am ajuns să ne implicăm din pasiunea tatălui meu. Ne bazăm mult la preluare pe experienţa lui. Dar viziunea generaţiei tinere şi a celei vechi diferă uneori. Este nevoie de foarte mulţi ani pentru preluarea reală a unei afaceri. Noi avem rolurile separate şi nu ne călcăm pe picioare. Cel mai fragil punct în acest transfer între generaţii, în agribusiness, este comunicarea.

► Muncim de două ori mai mult ca antreprenori decât lucram în multinaţionale, dar satisfacţiile sunt mai mari.

Åžtefan Moraru, administrator, Morar Pan

► Am preluat ferma în 2010, în mai, iar primii doi ani au fost de luptă pentru că cred că cel mai dificil aspect în momentul în care preiei ceva de la cineva este ca fiecare să accepte că celălalt va face în felul lui treaba. Asta cred că o să fie şi lupta pe care o să o am eu cu copiii mei în momentul în care voi hotărî să dau ferma, va trebui să accept că ei vor face treburile în felul lor.

► Peste o anumită dimensiune de fermă deja nu mai eşti un fermier care se scoală dimineaţa, se urcă în tractor, se duce pe câmp, îşi ară terenul, peste o anumită dimensiune deja discutăm de agribusiness, de management, iar mie mi-a venit ca o mănuşă.

Alin Luculeasa, inginer agronom, Evel-H Company

► Sunt fermier din judeţul Vaslui, lucrez ca inginer agronom într-o fermă şi administrez o altă fermă. Sunt interesat de zona digitală în agricultură şi vreau să angajez tineri, pentru că ei sunt deschişi să înveţe să folosească tehnologia.

► Fără digitalizare nu aş fi rezistat ca fermier. Clima în Vaslui este neprietenoasă, irigaţii nu avem. E important să pregătim tinerii fermieri, să fie formaţi de un om cu experienţă. Există programe de perfecţionare.

► Aş vrea să transform agricultura de azi, făcută împotriva naturii, să o fac prietenoasă cu natura.

Cosmin Iancu, administrator, ferma Picmar

► Această schimbare de ştafetă, această predare a venit natural, a venit din dorinţa pe care o aveam şi din plăcerea pe care o aveam vizavi de această activitate.

► La un moment dat am avut aşa un moment de rătăcire, am început studii în cadrul Universităţii de Drept, iar după un an de zile am văzut că nu este ceea ce trebuie şi cred că meseria mea pe acest pământ este să muncesc pământul. Astfel, am luat această hotărâre să vin în cadrul fermei, cred că în momentul acesta m-am specializat.

► Cred că agricultura care nu este fundamentată de ştiinţă, agricultura care nu se bazează pe o înţelegere pe deplin a întregului fenomen este sortită pieirii.

Leo Gherghina, consultant specializat pe family business

► Pe de-o parte, educatia trebuie să fie continuă, la fel şi experienţa, care are de-a face cu timpul. Sfatul meu pentru tineri este să stea aproape de seniorii de la care au preluat afacerea, pentru că ei au această experienţă.

► Pare surprinzător că tinerii sunt atraşi de domeniul agri, care nu e prea „glamorous“ şi care are riscuri. Afacerile din agribusiness sunt interesante doar pentru investitori care se implică pe termen lung, pe zeci de ani.

► Este o afacere care trebuie ajutată de stat, pe infrastructură, pe irigaţii. Nu este o afacere aşa profitabilă, este o presiune pe preţuri, iar costurile cresc.

Andrei Pogonaru, proprietar, Veranda Mall

► Transferurile în afacerile de familie sunt grele şi sunt cu atât mai grele în momentul în care există o industrie care se modernizează, care trece prin nişte schimbări fundamentale, de la digitalizare la moduri noi de a gândi ecosistemul agricol. Înţelepciunea versus modernitatea se simt şi mai pregnant în domeniul ăsta şi pentru mine este fascinant.

► În ceea ce priveşte tranziţia între generaţii, mai ales că am trecut prin asta, este important să existe şi alţi acţionari. Dacă mai vine cineva în afară de tată şi fiică, mamă şi fiu care să fie acolo ca un acţionar din afară, care să poată vedea logic conflictele, să poată să funcţioneze şi pe partea de arbitru, dar şi pe partea de ghid, asta ajută mult.