Proiectele incluse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), document depus de România la Bruxelles luna trecută prin care guvernul îşi doreşte atragerea unor finanţări de 29,2 miliarde de euro, nu a fost supus consultării beneficiarilor reali, experţilor şi companiilor vizate de scopul reformelor, spune Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român al Energiei (CRE), organizaţie care reprezintă companiile din domeniul energetic, de la producţie la zona de echipamente şi servicii.
„«Desenarea chipului României pe care ne-o dorim» poate rămâne un exerciţiu artistic în lipsa unui plan coerent şi pragmatic de implementare a reformelor şi de asigurare a resursei umane, tehnologice şi de know-how de implementare a investiţiilor”, mai spune Bodea, care se află şi în spatele grupului de firme Adrem.
În opinia CRE, priorităţile României sunt creşterea şi menţinerea capacităţii în infrastructurile de transport şi distribuţie a energiei electrice, împreună cu creşterea nivelului de digitalizare, în vederea tranziţiei energetice şi integrării noului val de surse regenerabile de energie.
