Fabrica de telefoane Nokia inaugurată la începutul anului 2008 în judeţul Cluj a crescut nivelul de trai al jucanilor, cum sunt denumiţi locuitorii comunei Jucu, prin investiţiile publice realizate, dar o parte a proiectelor au rămas oarecum "în pom".
Pentru finalizarea procesului de renovare a şcolii, a grădiniţei sau a celor două stadioane care erau propuse pentru această comună nu au fost suficiente fonduri, iar odată cu plecarea Nokia în acest an vor fi necesare şi alte surse de finanţare.
"Cel mai bun an pentru bugetul primăriei a fost 2008, când taxele şi impozitele plătite de Nokia au ajuns la 23 miliarde lei vechi (circa 620.000 de euro), aproape 30% din totalul bugetului primăriei pentru 2008. După acest an, valoarea a mai scăzut, însă taxele şi impozitele plătite de Nokia se ridicau la aproximativ 20 miliarde lei vechi (circa 500.000 de euro)", a declarat pentru ZF Ioan Dorel Pojar, primarul din Jucu.
Primarul se "laudă" cu investiţiile pe care le-a realizat cu banii de la Nokia, spunând că localitatea s-a schimbat în bine, iar rezultatele sunt vizibile.
Edilul regretă plecarea Nokia din localitate, însă este convins că vor veni alte companii mari în locul fabricii de telefoane mobile, prin prisma faptului că în Jucu există unul dintre cele mai moderne parcuri industriale din ţară, Tetarom III.
"Imaginea comunei Jucu nu constă în Nokia. Regret plecarea Nokia, însă în localitate există şi alte companii care angajează oameni, precum Ecolor (producător de mobilier pentru IKEA), Holver (companie austriacă din domeniul lemnului), Panemar (fabrică de panificaţii) sau depozitul celor de la Tuborg. Pe de altă parte, din discuţiile avute cu reprezentanţii Consiliului Judeţean Cluj, în Jucu este foarte posibil să vină compania Bosch, dar şi alte două firme mari", a afirmat Ioan Pojar.
Acesta a mai spus că a aflat de decizia Nokia de a închide unitatea din Jucu de la angajaţii fabricii, iar în primele zile nu a fost contactat de oficialii companiei finlandeze.
"Cel mai rău îmi pare că am avut un teren pe care nu l-am vândut când preţurile erau foarte mari pentru Jucu. Nokia şi, implicit, boomul imobiliar au făcut ca în perioada
2007 - 2008 metrul pătrat de teren din Jucu să ajungă, în unele situaţii, la 100 de euro. Acum preţul este sub 10 euro/metru pătrat pentru suprafeţe mici de teren şi 2-4 euro/metru pătrat pentru suprafeţele mari, însă nimeni nu este interesat", a mai spus primarul din Jucu.
Totodată, conducerea primăriei spune că nu a mai eliberat o autorizaţie pentru costrucţii colective încă din 2009. În acest an au fost eliberate 42 de autorizaţii de construire doar pentru locuinţe individuale. În Jucu există şi câteva blocuri de locuinţe sau un ansamblu de case în finalizare, însă şi construcţii nefinalizate şi proiecte suspendate.
Principala activitate din comună este agricultura, iar primarul spune că peste 80% din terenuri sunt cultivate.
Întrebat care este explicaţia că doar 100 de oameni din Jucu au lucrat la Nokia, primarul a spus că "salariile erau mult sub nivelul remuneraţilor oferite de alte companii din Jucu, ca de plildă Ecolor sau Holver, iar cei mai mulţi jucani lucrează în construcţii sau fac agricultură". Potrivit primarului din Jucu, salariile angajaţilor Nokia ajungeau la 750 lei pe lună, după 12 ore de lucru, în picioare, la asamblat telefoane.
Decizia Nokia de a transfera în România o parte din activitatea desfăşurată anterior în fabrica din localitatea Bochum, Germania, a avut până în prezent un impact pozitiv atât asupra comunei Jucu şi a Clujului implicit, cât şi a judeţelor limitrofe, chiar dacă investiţia nu şi-a atins potenţialul maxim.
Rămâne de văzut în continuare cum vor umple autorităţile locale, mai ales autorităţile administrative centrale, golul lăsat de plecarea Nokia.
Ce ar mai vrea să facă primarul din Jucu dacă va găsi bani
"Avem în proiect şi extinderea corpului vechi al primăriei. Investiţia se va derula în perioada 2011-2012, iar valoarea ei va fi de 12 miliarde lei vechi (circa 290.000 de euro). Totodată, în acest an vom finaliza centrul cultural din comuna Jucu, investiţie demarată anul trecut şi care se ridică la 6,8 miliarde lei vechi (aproximativ 160.000 de euro)", spune primarul comunei Jucu.
Potrivit reprezentanţilor primăriei, centrul cultural din comună va dispune de o bibliotecă şi de o sală de conferinţe.
Cu o parte din banii de la Nokia, în perioada 2008-2011 au fost realizate lucrări de modernizare a şcolilor din localitate (centrale termice, grupuri sociale, reparaţii acoperiş), proiect la care se mai lucrează încă. "O altă investiţie este construirea unei şcoli de la zero, pentru ciclul gimnazial, în care vor funcţiona 12 săli de clasă. Deşi proiectul este demarat încă din 2007, nu am găsit finanţarea necesară să-l finalizăm. Ne-am bazat şi pe contribuţia Nokia la bugetul local, însă în prezent trebuie să găsim o altă sursă de finanţare", a precizat Pojar.
Primarul spune că aceste proiecte nu au fost abandonate, însă vor fi eşalonate pe o perioadă mai lungă de timp, în condiţiile în care circa o treime din bugetul primăriei este afectat odată cu plecarea Nokia.
Este vorba şi de proiectul unei grădiniţe, plus patru săli de clasă pentru ciclul primar. Investiţia în valoare de circa 400.000 de euro a fost demarată în acest an, însă primăria caută surse de finanţare pentru finalizarea obiectivului.
Pe de altă parte, există încă două investiţii în realizarea de stadioane de fotbal în Jucu, pentru care primăria caută finanţare. Primul proiect, demarat anul trecut prevede realizarea unui stadion de 600 de locuri, valoarea investiţiei ridicându-se la circa 240.000 de euro. Cel de-al doilea proiect de stadion a fost demarat în 2009, însă investiţia a intrat în impas după ce constructorul a renunţat la lucrare. În prezent, primăria încearcă să găsescă fonduri pentru finalizarea acestei construcţii de circa 5.000 de locuri, investiţie estimată la 1,5 mil. euro.
"Ne-am bazat pe Nokia şi am rămas cu proiectul stadionului suspendat. Tot din contribuţia Nokia la bugetul primăriei voiam să construim o casă de cultură modernă, investiţie de circa 700.000 de euro, să asfaltăm 14,5 kilometri de drumuri comunale, să extindem iluminatul public pe o distanţă de 6,5 kilometri sau să introducem canalizarea în Jucu de Sus", a mai spus primarul din Jucu.
Ce investiţii a realizat primăria Jucu în ultimii ani, inclusiv cu taxele plătite de Nokia
Un prim proiect în valoare de circa 240.000 de euro a constat în alimentarea cu apă a două cătune (Molitură şi Deasupra Morii), investiţie care a fost demarată în 2008 şi finalizată în prezent. O altă investiţie, derulată în perioada 2007-2010, a constat în asfaltarea a 4,5 km de drumuri comunale, valoarea proiectului fiind de aproximativ 370.000 de euro.
"Am construit un centru medical nou în comună în care am investit în perioada 2009-2010 circa 400.000 de euro. Centrul medical dispune de un dispensar, o farmacie, plus câteva camere de locuit construite la etaj pentru personalul medical", spune primarul din Jucu.
Pe de altă parte, edilul spune că s-au făcut mai multe parcuri de joacă pentru copii, investiţii în valoare de circa 20.000 de euro. Totodată, compania Nokia a finanţat în 2009 realizarea unui alt parc de joacă pentru copii din Jucu, investiţie în valoare de 50.000 de euro.
Conducerea primăriei spune că în afară de investiţia în parcul de joacă pentru copii, Nokia nu a mai realizat şi alte investiţii, nici nu s-a implicat în problemele sociale, culturale sau de învăţământ din comună, aşa cum şi-au manifestat intenţia la inaugurarea fabricii de telefoane din Jucu.
Banii din taxele şi impozitele plătite de Nokia au fost repartizaţi şi pentru lucrările de extindere a sediului primăriei din Jucu.
În acest sens, circa 160.000 de euro s-au cheltuit cu lucrările de modernizare a sediului actual al primăriei, proiectul finalizându-se în 2010.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
