Problemele în aprovizionare au adus pe piaţa românească un vaccin destinat pieţei din Kazahstan (Hexaxim), autorizat la finalul anului trecut de Agenţia de Medicamente şi introdus în schema obligatorie de vaccinare pentru bebeluşi. Anterior, acesta era distribuit de omologul său Hexacima, destinat pieţei UE. Tot mai mulţi părinţi refuză să îşi vaccineze copiii, neavând încredere în vaccinurile de import.
„Este cineva care a vaccinat copilul cu Hexaxim? (...) Mi-e teamă de reacţiile în urma vaccinului. Voi consulta un imunolog sau mai mulţi şi voi încerca să iau cea mai bună decizie“, spune o mămică pe un grup de părinţi de pe Facebook la o discuţie legată de acest vaccin, adus de câteva luni pe piaţă şi inclus în programul naţional de vaccinare. Acesta oferă protecţie împotriva a şase boli periculoase, respectiv difterie, tetanos, tuse convulsivă (pertussis), infecţii cu Haemophilus Influenzae tip B, hepatita B şi poliomielită, şi se face în trei doze (două, patru şi 11 luni) la bebeluşi.
Tărâmul sutelor de conace sau cum arată regiunea de care s-a îndrăgostit şi prinţul Charles
Mai multe reacţii a declanşat acest vaccin în mediul online, dar şi în parcuri şi locurile de joacă pentru copii.
„Nu cred că se mai găseşte Hexacima, am căutat zilele trecute, aş fi vrut să îl cumpăr. Am avut noroc că medicul de familie a păstrat unul pentru noi. Celelalte erau produse în Rusia, deci clar nu i-aş fi făcut“, este comentariul lăsat de altă mămică.
Din cauza faptului că vaccinul Hexaxim a ajuns pe piaţă şi deci în cabinetele pediatrilor cu prospect şi ambalaj în rusă (fiind produs pentru piaţa din Kazahstan), cea de-a doua mămică a tras concluzia greşită că este produs în Rusia, de unde şi neîncrederea pe care o arată prin comentariul său.
„Eu sunt provaccinuri, dar pe cel cu ambalaj în rusă am refuzat să îl facem bebeluşului de 11 luni. Medicul de familie nu m-a lămurit suficient, cred că suntem trataţi ca nişte cobai“, spune Mihaela Agalopol, 34 de ani, de profesie economist.
În România erau anul trecut 385.000 de copii cu vârsta de până într-un an, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Anual, se nasc circa 190.000 de copii în România.
Vaccinul pediatric Hexaxim, produs în Franţa de Sanofi Pasteur şi inclus în programul naţional de vaccinare din România, a primit autorizaţie la finalul anului de la Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale (ANMDM), autoritate competentă cu autorizarea de punere pe piaţă a vaccinului. Anterior, era folosit omologul lui Hexacima, destinat pieţelor UE. Cumpărătorul este Ministerul Sănătăţii, care nu a răspuns solicitării ZF de vineri.
„Avem doar prospecte în limba rusă, dar puteţi căuta pe internet prospectul în engleză sau română. Sunt disfuncţionalităţi în sistem, uneori nu ajung vaccinurile obligatorii la timp, avem noroc că am primit acest vaccin (destinat pieţei din Kazahstan -n.red.)“, a fost explicaţia medicului pediatru pentru o tânără mamă.
În Capitală dar nu numai, din cauza neîncrederii şi a lipsei de informare, tot mai mulţi părinţi aleg să nu îşi imunizeze copiii, refuzând chiar vaccinurile obligatorii. „Nu mi-am vaccinat niciunul din cei trei copii, nu am încredere în vaccinurile care ajung la noi. Eu am făcut când eram mică toate vaccinurile, dar acelea erau sigure, produse la noi“, spune Alina, o mămică de 27 de ani, casnică, care îşi plimba copiii într-un parc din Bucureşti.
Anomaliile din sistem şi lipsa de informare cresc riscul de epidemii
Refuzul ei vine în contextul în care „cea mai mare victorie a medicinei este vaccinul, care previne apariţia unor boli, care previne epidemii“, după cum susţine medicul pediatru Ana Culcer, şef al secţiei de neonatologie a Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti din 1983 până în 2014. „Tot mai mulţi părinţi nu îşi mai vaccinează copilul, ceea ce nu este normal, este o luptă permanentă cu ei să îşi vaccineze copilul. Aşa vom ajunge iar la epidemii de meningită, de poliomielită. Un copil nevaccinat împotriva rubeolei de exemplu poate să îmbolnăvească o gravidă, să dea malformaţii fătului, dar va îmbolnăvi şi alţi copii dacă intră în colectivitate. Eu, a patra generaţie de medici din familie, am prins epidemia de poliomielită din ’58, când se murea pe capete. Ca medic, am vaccinat peste un milion de copii şi au fost bine“, a spus ea pentru ZF. „Era bine dacă se făceau în continuare la Institutul Cantacuzino aceste vaccinuri, le aveam aproape, nu erau probleme cu aprovizionarea şi era şi mult mai ieftin pentru România. Dar s-a distrus tot, s-a dezorganizat“, a adăugat medicul.
