În 2023, Timişoara a purtat titlul de Capitală Europeană a Culturii, motiv pentru care, în oraşul de pe Bega au avut loc doar în decursul acestui an circa 1.400 de evenimente, fie ele piese de teatru, concerte, expoziţii sau ateliere.
Dar, anul ce tocmai se încheie a fost, de fapt, încununarea a mai mulţi ani de muncă şi pregătiri, de lecţii şi discuţii. Timişoara a primit încă din 2016 vestea că va fi Capitală Europeană a Culturii cinci ani mai târziu. În realitate însă, pandemia a făcut ca acest program să fie implementat abia în 2023.
În tot acest timp, antreprenorii, executivii, dar şi mulţi alţi oameni au pus umărul la ceea ce a urmat.
Cum s-a schimbat Timişoara în 2023 datorită programului de Capitală Europeană a Culturii? Am aflat chiar de la antreprenorii şi executivii din oraşul de pe Bega, care au fost prezenţi în cadrul emisiunii Timişoara 2.0, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania, care este partenerul principal al programului Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023.
“Cu doar câteva luni înainte să deschid eu The Wine Guy, în 2016, s-a decis faptul că Timişoara va fi Capitală Europeană a Culturii. Încă de atunci am tot simţit prezenţa vizitatorilor străini. Decizia mea de a deschide nu a avut treabă cu asta, dar am urmărit procesul pentru că ştiam că urmează să se hotărască (ce oraşe vor primi acest titlul - n.red.). Plus că ţineam ca acest lucru să se întâmple, şi pe bună dreptate, pentru că s-a văzut în businessul meu”, spunea recentAlin Dragomir, fondatorul The Wine Guy din Timişoara, un wine bar cu o componentă de retail şi o alta de evenimente.
La rândul său, Ovidiu Megan, directorul executiv al Asociaţiei Timişoara 2023 - Capitala Europeană a Culturii, afirma că, în prezent, în oraşul de pe Bega există cu siguranţă o energie pozitivă, care vine după o perioadă dificilă, marcată de pandemie, dar şi de lunile şi anii intenşi de pregătire a acestui eveniment.
„E o energie care pe noi ne bucură şi care ne dă forţa de a continua cu evenimentele pe care le mai avem până la finele acestui an, un an de sărbătoare pentru Timişoara. Sunt totodată şi evenimente ce or să urmeze în 2024, pentru că un proiect de asemenea anvergură trebuie să rămână cu o moştenire şi noi ne concentrăm atenţia inclusiv pe acest proiect de moştenire“, a spus Megan. El a fost prezent în cadrul emisiunii Timişoara 2.0.
Iniţiativa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii a început în 2010, când un grup de oameni entuziaşti din diverse domenii a demarat acest proiect oficial. Asociaţia debutat în 2011. Candidatura a fost jurizată în 2016 şi practic în acel an, Timişoara a fost selectată ca şi oraş-Capitală Europeană a Culturii pentru 2021. Dar având în vedere contextul pandemic, a fost amânat evenimentul pentru 2023.
“Timişoara un oraş în care foarte multe lucruri sunt în mişcare. Cred că şi în contextul Capitalei Culturale, foarte multe proiecte, atât ale entităţilor publice, cât şi ale diverşilor antreprenori, au fost puse în mişcare sau au fost demarate pentru pentru acest an 2023”, preciza în prima ediţie a emisiunii Timişoara 2.0 Ovidiu Şandor, fondatorul Mulberry Development, dezvoltatorul proiectului imobiliar mixt ISHO, şi al fundaţiei Art Encounters.
Şandor este unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din Timişoara şi este totodată un nume emblematic în arta locală, fiind pasionat, iubitor şi colecţionar de artă contemporană. Totodată, el este implicat, prin intermediul fundaţiei Art Encounters, în mai multe proiecte culturale din oraş.
„Timişoara e un oraş care încearcă să facă un lucru cât mai bun din acest titlu de Capitală Culturală. Toată lumea s-a agitat, şi zona administrativă, şi zona antreprenorială, ca să se pregătească pentru acest eveniment.”
Andrei Jecza, fondator al galeriei de artă contemporană Jecza Gallery, precizează că programul Timişoara Capitală Culturală Europeană a însemnat că oraşul a devenit, pentru o scurtă vreme, capitala României pe plan cultural.
„Timişoara a ieşit din zona de focus unde se găsea în anii ’70, datorită grupului Sigma. Clujul a devenit vioara întâi în artă datorită Şcolii de Pictură de la Cluj. I-a urmat Bucureştiul, ca un hub de galerii, unde există potenţial financiar mai mare. Timişoara cumva a pierdut raliul ăsta.”
Acum, datorită programului de Capitală Culturală, oraşul a revenit în prim-plan.
Sergiu Mircea, director executiv marketing şi comunicare la Banca Transilvania, principalul partener al proiectului Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023, e de părere că sectorul cultural, cu toate componentele lui, are un rol masiv în economie, atât direct, cât şi indirect, prin faptul că energizează, mobilizează oamenii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
