Directorii generali ai Hewlett-Packard (HP), Siveco şi OracleRomânia, unele dintre cele mai mari companii IT de pe piaţa locală,au apărut ieri în faţa presei împreună cu şeful Casei Naţionale deAsigurare de Sănătate (CNAS) într-o conferinţă de presă de numaijumătate de oră şi au dat asigurări că proiectul gigant vafuncţiona în continuare. Ei nu au explicat însă de ce a apărutblocajul care a dus la suspendarea activităţii caselor judeţene desănătate.
Este pentru prima dată când directorii unor mari firme dinRomânia cu afaceri de zeci de milioane de euro au ieşit în faţapresei pentru a da explicaţii pentru un proiect care a picat.
Miza este uriaşă având în vedere că întregul contract se ridicăla peste 100 mil. euro, iar sistemul informatic de la Sănătate esteprintre cele mai mari din Europa.
Cei patru au spus că sistemul este funcţional şi că "acest tipde problemă nu va mai apărea". Cu toate acestea, erorile tehnice nupot fi excluse nici în viitor din cauza complexităţiisistemului.
Zeci de mii de teste, însă erorile tot apar
"Astfel de sisteme (de mari dimensiuni - n.red.) trec printr-operioadă de maturizare, când se pot confrunta cu o serie deprobleme care, nefiind cunoscute, nu au putut fi cuprinse în seriade teste prin care acestea au fost verificate", a spus NicolaeLucian Duţă, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate(CNAS). El a precizat că oriunde în lume sistemele informatice potcădea şi a dat ca exemplu aeroportul Heathrow din Londra.
În 2008 după inaugurarea unui nou terminal, peste 500 de zboruriau fost anulate pe Heathrow din cauza problemelor la sistemul IT,care potrivit presei nu a fost suficient testat.
Conform reprezentanţilor Oracle, firmă care a furnizat bazele dedate în cadrul SIUI (sistemul informatic unic integrat) de la CNAS,a apărut un bug (adică o eroare) la nivelul acestor baze de date,care a condus la blocarea întregului sistem.
"Nu există soft fără bug-uri", a spus Sorin Mîndruţescu,directorul general al Oracle România.
La rândul său, Irina Socol, directorul general al SivecoRomânia, a spus că au fost efectuate zeci de mii de teste, dar căerorile pot apărea în viaţa oricărui sistem informatic. "SIUI esteprintre cele mai mari din Europa, poate doar cel din Anglia şiPolonia să-l depăşească", a afirmat Socol. Ea a precizat că datelestocate fac referire la întrega populaţie a României, la medici defamilie, la farmacişti şi a oferit câteva exemple în acest sens.Astfel, în România au existat 9,8 milioane de internări, 116milioane de reţete, 48.000 de medici sau 14,4 milioane decertificate medicale. Socol nu a precizat în ce interval detimp.
"Complexitatea sistemului poate conduce şi în viitor la alteprobleme tehnice, motiv pentru care, în prezent, sistemul se aflăîntr-o monitorizare suplimentară", a spus şi Radu Enache, directorgeneral al Hewlett-Packard România.
Contractul pentru realizarea SIUI a fost câştigat în urmă cuzece ani de puternica firmă americană Compaq (preluată ulterior deun alt gigant american - HP). Ulterior ei au subcontractat o partedintre servicii către Siveco România şi Oracle.
Sistemul este proiectat astfel încât să facă faţă unui număr de75.000 de furnizori, iar în prezent 25.000, astfel că este puţinprobabil să se ajungă la supraîncărcare, potrivit lui RaduEnache.
Informaţia existentă în baza de date nu a fost compromisă, iaractivitatea caselor judeţene de asigurări de sănătate stopatămiercuri se reia astăzi. Până la mijlocul lunii decembrie 2010 afuncţionat o variantă a sistemului informatic, dar care nu eracentralizată, adică raportările furnizorilor nu se puteau vizualizaîn timp real. Luna trecută, preşedintele Băsescu şi oficialii dinSănătate au inaugurat noua versiune care costă 36 mil. euro.Întregul proiect costă peste 100 mil. euro.
Odată cu implementarea acestui sistem, orice medic de familie sepoate conecta la această bază de date prin intermediul unui soft depe calculator, care îi oferă informaţii actualizate despre numărulpacienţilor de pe lista sa, dacă pacientul este salariat sau nu,iar prin completarea serviciilor pe care le prestează, informaţiileajung în acelaşi timp la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate,dar şi la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
Pe de altă parte, farmaciile dispun de un soft similar prin carepot verifica dacă cel care prezintă prescripţia este asigurat şidacă medicul care a prescris este în relaţie contractuală cu o casăde asigurări de sănătate. Farmaciile completează la rândul lor maimulte câmpuri din această interfaţă, iar datele ajung în timp realpentru decontare la casele de sănătate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
