Energie

Barilul de petrol a trecut de 40 de dolari, iar petroliştii au trecut la scumpiri. Motorina, mai scumpă cu 6% faţă de acum o lună

Barilul de petrol a trecut de 40 de dolari, iar petroliştii au trecut la scumpiri. Motorina, mai scumpă cu 6% faţă de acum o lună

Autor: Roxana Petrescu

14.03.2016, 13:40 5127

„Sunt semnale că preţurile au atins nivelul de jos“, spun analiştii citaţi de Bloomberg în contextul în care aproape pe neobservate barilul de petrol a revenit peste pragul de 40 de dolari după ce în ianuarie ajunsese la un uluitor nivel de 28 de dolari, cel mai scăzut din ultimii 12 ani.

„Pentru preţuri se pare că există totuşi o luminiţă la ceea ce a fost un tu­nel lung şi foarte întu­ne­cat în contextul în care forţele pieţei îşi pun la lucru magia, iar producătorii cu costuri mari încep să iasă din ecuaţie“,  scriu jurnaliştii de la Bloomberg.

La finalul săptămânii trecute, preţul spot al petrolului Brent ajunsese la 40,8 dolari pe baril. „Preţul barilului de pe­trol a trecut printr-o revenire de aproa­pe 50% faţă de minimul ultimilor 12 ani înregistrat în ianuarie în contextul în care producţia din şisturi din SUA dă îna­poi, iar unii membri ai OPEC conduşi de Arabia Saudită au ajuns la un acord cu Rusia pri­vind limitarea producţiei de ni­velul actual. Această «îngheţare», care deşi sprijină preţurile, este puţin pro­babil să aibă un impact substanţial asu­pra pie­ţelor“, spun oficialii Agenţiei Inter­­na­ţio­nale de Energie, citaţi de Bloomberg.

Companiile de profil au reacţionat imediat. Spre exemplu, Petrom a aplicat cel puţin trei creşteri de preţ la carburanţi săptămâna trecută, astfel că vi­neri un litru de benzină la staţia de pe strada Lucreţiu Pătraşcanu costa 4,79 lei, iar unul de motorină putea fi achi­ziţionat cu 4,64 lei. Faţă de mijlocul lunii fe­bruarie, benzina este acum mai scumpă cu 4,5%, iar motorina cu 5,6%, potri­vit calculelor ZF făcute pe baza datelor colectate de pe site-ul Petrom.  „Preţul s-ar putea stabiliza în situaţia restabilirii echilibrului între cerere şi ofertă pe piaţa ţiţeiului şi resorbirii producţiei excedentare. Acest proces de reechilibrare se petrece deja. Marile companii energetice globale au luat măsuri de reducere a producţiei, au renunţat la anumite proiecte de dezvoltare, îndeosebi în zonele cu costuri ridicate de producţie (cum e zona arctică sau platformele marine în apele de mare adâncime) şi au amânat demararea altor explorări. Este foarte dificil de făcut o prognoză a evoluţiei preţului ţiţeiului, mai ales în actuala perioadă de mare volatilitate. Însă ţinând cont de faptul că la nivel macro-economic nu se întrevede o recesiune globală, ci dimpotrivă, vorbim de o creştere economică susţinută la nivelul mai tuturor economiilor dezvoltate şi al unora dintre cele emergente (India), este de aşteptat să vedem o stabilizare a preţului, ba chiar o uşoară majorare a acestuia în a doua jumătate a acestui an, pe măsura resorbirii cantităţilor excedentare de ţiţei din piaţa globală“, spune Vasile Iuga, partener în cadrul PwC România.

Ieftinirea carburanţilor pe fondul prăbuşirii barilului de petrol a fost principalul factor care a dus la revenirea cererii după mai mulţi ani de scădere.

Cu toate acestea, chiar dacă volumele de carburanţi au crescut cu peste 9% anul trecut, după cum arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), impulsionate de cererea de motorină, valoarea vânzărilor din cele peste 2.000 de benzinării din România a rămas stabilă, la circa 9 mld. euro, pe fondul scăderii semnificative a preţurilor la pompă. Ca tendinţă, companiile petroliere spun că românii au început să alimenteze cu carburanţi mai buni, sortimentele premium devenind mai accesibile după prăbuşirea preţului barilului de petrol. Potrivit datelor provizorii furnizate de INS, anul trecut cifra de afaceri din benzinării, care include atât carburanţii vânduţi, cât şi încasările din zona non-oil, a fost de circa 39,3 mld. lei (8,8 mld. euro), în uşoară scădere.

AFACERI DE LA ZERO