Tehnologia reactoarelor nucleare de mici dimensiuni este sigură din punct de vedere al exploatării şi va fi autorizată în conformitate cu toate standardele internaţionale, cu legislaţia europeană şi cu legislaţia naţională în vigoare, a declarat Cosmin Ghiţă, CEO Nuclearelectrica, în cadrul conferinţei online „Energia nucleară şi gazele naturale, surse esenţiale pentru tranziţia către neutralitatea climatică?”, organizată de Sierra Quadrant.
Conferinţa a analizat impactul deciziei recente a Comisiei Europene de a include gazele naturale şi energia nucleară în sfera instrumentelor care vor facilita tranziţia ecologică, în condiţiile în care România a susţinut acest demers, din perspectiva dezvoltării centralei nucleare de la Cernavodă şi a rezervelor de gaze naturale din Marea Neagră.
Directorul general al Nuclearelectrica a precizat că tehnologia companiei americane NuScale pentru reactoare SMR, cu sistem de răcire cu apă uşoară, selectată de România pentru a fi implementată, „cu o posibilă livrare a unui prim modul în această decadă”, este singura tehnologie care a fost autorizată de un reglementator la nivel internaţional, respectiv Comisia de Reglementare în domeniul Energiei Nucleare din Statele Unite (U.S. Nuclear Regulatory Commission - NRC).
Potrivit acestuia, România ar urma să dispună de un proiect al unei astfel de centrale 2025 - 2026.
În afară de România, Polonia, Franţa şi Marea Britanie s-au arătat interesate de tehnologia reactoarelor nucleare de mici dimensiuni.
În cazul reactoarelor modulare mici, deşeurile rezultate sunt mult mai reduse, în comparaţie cu reactoarele existente în prezent iar România analizează mai multe variante pentru o gestionare eficientă a acestora, a continuat Cosmin Ghiţă. România nu deţine capabilităţi de reprocesare, în condiţiile în care singura ţară din Uniunea Europeană care are o astfel de capacitate este Franţa.
Cosmin Ghiţă a adăugat că în prezent nu există, încă, o decizie luată pentru gestionarea deşeurilor rezultate.
În ceea ce priveşte decizia UE de a include energia nucleară în rândul energiilor cu un rol important în tranziţia către economia verde, Cosmin Ghiţă a spus că măsura s-a bazat pe studii ale autorităţii ştiinţifice a Uniunii Europene – The Joint Research Center, care au determinat că energia nucleară este o energie sigură şi curată.
În opinia sa, în următorii 10-15 ani vom vedea parcuri energetice mixte, cu capacităţi de producţie nucleară şi energie regenerabilă, producând şi completându-se împreună.
În schimb, Greenpeace ia în calcul să atace în justiţie includerea gazelor naturale şi a energiei nucleare în taxonomia verde a Uniunii Europene, a declarat Alin Tănase, Climate and Energy Campaigner, Greenpeace România.
„În primul rând, nu este un meci câştigat, să spun, al industriei nucleare şi a gazului, Actul delegat urmează să ajungă şi în Parlamentul European în următoarea perioadă şi acolo trebuie să treacă de votul parlamentarilor, au nevoie de 354 de voturi pentru a trece”. În caz contrar, Greenpeace ia în calcul un proces, a precizat Alin Tănase, care a subliniat că excluderea gazului natural şi a energiei nucleare din taxonomia verde nu ar împiedica pe nimeni să investească în aceste energii.
La rândul lui, Cosmin Păcuraru, expert independent în domeniul securităţii şi politicilor energetice, consideră că România ar trebui să „pună cruce” rezervelor de gaze naturale din Marea Neagră, după ce Rusia a ocupat Insula Şerpilor. „Gazelor din Marea Neagră trebuie să le punem cruce. (...) Distanţa de la rezervele de care discutăm până la Sevastopol este 150 - 200 km. Distanţa până la malul românesc, cam tot atât”.
În prezent, ExxonMobil şi OMV Petrom deţin câte 50% din proiectul de mare adâncime Neptun Deep, unde sunt estimate zăcăminte cuprinse între 42 şi 84 miliarde metri cubi de gaze naturale.
În acelaşi timp, Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, este de părere că principala problemă în dezvoltarea infrastructurii energetice din România, în ultimii zece ani, nu a fost legată de lipsa banilor, ci de absenţa unei viziuni care să contureze modelul sistemului energetic al viitorului.
În opinia sa, faptul că România nu a făcut nimic în ultimii zece ani este legat, în primul rând, de „lipsa unei resurse umane capabile să pună la punct” un proiect, de la construcţia sa şi până la implementare.
„Cred că noi avem o foarte mare problemă cu resursa umană şi avem o foarte mare problemă cu viziunea, iar când vorbesc de viziune nu vorbesc doar de o strategie, vorbesc şi din punct de vedere al ducerii la bun sfârşit a unui proiect pe care ţi-l propui, la un moment dat, să îl faci”, a subliniat Dumitru Chisăliţă.
El a arătat că, de-a lungul timpului, decidenţii au vorbit despre centrale nucleare, despre energie eoliană sau pe bază de gaze, dar fără a avea conturată o chestiune clară: ce sistem energetic vrem să avem la orizontul anului 2050.
