• Leu / EUR4.7354
  • Leu / GBP5.3426
  • Leu / USD4.2876
Energie

Schimbare radicală a energiei în zece ani: cum au fost „măturaţi“ vechii mamuţi pe cărbuni de eoliene, un nou reactor nuclear şi centrala Petrom

Schimbare radicală a energiei în zece ani: cum au fost „măturaţi“ vechii mamuţi pe cărbuni de eoliene, un nou reactor nuclear şi centrala Petrom

Autor: Roxana Petrescu

19 apr 2016 4827

În 2010, circa 42% din toată energia produsă în România se baza pe cărbuni. Anul trecut, numai 27% au mai venit din această sursă, energia verde ajungând la o pondere de 12,5%.

Cele mai frumoase sate din lume. Destinaţii pitoreşti îngheţate în timp. Galerie FOTO

Aceasta, alături de apa­riţia pe scena producţiei a unui nou reactor de la Cernavodă şi a centralei pe gaze Petrom sunt cele mai remarcabile tran­sformări din pei­sajul energetic din ultimul deceniu.

Din joc s-au retras mamuţi pre­cum Termoelectrica sau RAAN, firme care au fali­mentat, în timp ce con­tinuarea funcţionării unor entităţi pentru Com­plexul Energetic Hunedoara, sin­gura com­panie care mai trans­formă în energie huila din Valea Jiului, este pusă serios sub sem­nul întrebării. În acest moment, 40% din ener­gia con­sumată de Ro­mânia este verde, în aceste pro­cente intrând desigur marile hidro­centrale ad­mi­nis­trate de Hidro­electrica.

 

Acum zece ani

În 2006, cărbunii asigurau 42% din producţia de energie, în timp ce energia nucleară nu avea decât o pondere de 9% în contextul în care la Cernavodă funcţiona un singur reactor. La acel moment, România nu avea nicio turbină eoliană montată.

Datele din rapoartele Autorităţii Na­ţionale de Reglementare în do­meniul Energiei (ANRE) arată că în 2006 „fauna“ producţiei de energie era populată de mamuţi precum Ter­moelectrica sau Electrocentrale Deva. În 2010 este deja vizibilă o modificare de substanţă în producţia de energie electrică în contextul în care la Cer­na­vodă deja începuse să funcţioneze cel de-al doilea reactor nuclear. De la o pondere de numai 9% în 2006, în 2010 un bec din cinci din România era aprins de centrala de la Cernavodă, care ajunsese să controleze o felie de 19% din producţia energetică. Fiind un pro­du­cător ieftin de energie, centrala de la Cer­navodă a fost prima lovitură dată cen­tra­lelor termo. Deja Termo­elec­trica începea să devină istorie. Nici în 2010 energia verde nu conta în pro­duc­ţia locală, dar din acel an începe practic boom-ul investiţiilor în acest do­me­niu, fenomen care avea să tran­s­forme radical peisajul energetic local.

 

Măturate de vânt

Energia verde a generat probabil una dintre cele mai puternice transfor­mări în peisajul energetic autohton, in­vestiţii de peste 6 miliarde de euro fiind atrase în acest sector pe baza unei scheme de sprijin extrem de generoase. De la aproape nicio turbină instalată, România a ajuns în acest moment la o pădure de circa 1.500 de „mori de vânt“ şi la hectare întregi plantate cu panouri solare.

Anul trecut de exemplu, 12,5% din producţia de energie din România a fost generată de turbinele eoliene, panourile solare şi de centralele pe biomasă, acesta fiind cel mai mare procent de energie verde pe care România l-a avut vreodată.

Efectul? Termoelectrica nici nu mai există, iar firme precum Complexul Energetic Hune­doara se văd încet, încet scoase din piaţă în contextul în care singurul ele­ment care-i ţine pe producători în joc este preţul.

Dar intrarea în funcţiune a unui reactor nou la Cernavodă şi cele 6 mi­liarde de euro injectate de inves­titorii străini în eoliene sau solare nu au fost singurele elemente care practic au decis soarta multor centrale pe cărbuni din România.

Petrom, singurul producător local de petrol şi gaze, a terminat în toamna anului 2012 o investiţie de 530 de milioane de euro într-o centrală pe gaze la Brazi cu o capacitate de 860 MW, mai mare decât un reactor de la Cernavodă. Anul trecut, centrala Petrom a a avut o cotă de 5,74% din toată energie livrată în sistem, devenind astfel al patrulea cel mai mare producător de energie din România. Centralele pe cărbuni au mai pierdut puţin teren. 

Principalele valute BNR - marţi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7354
Diferență: 0,0042
Ieri: 4.7352
Azi: 4.2876
Diferență: -0,2397
Ieri: 4.2979
Azi: 5.3426
Diferență: 0,259
Ieri: 5.3288
Azi: 4.3067
Diferență: -0,3678
Ieri: 4.3226