♦ În acest moment, corul celor care pun sub semnul întrebării oportunitatea tranziţiei energetice pare să fie mai puternic decât vocea „apostolilor“ acestui fenomen. Fără resurse minerale suficiente, fără unităţi de procesare, fără fabrici de echipamente suficiente, fără tehnologii mature, UE este angrenată într-un proces istoric de transformare economică, având în centru tranziţia energetică ♦ Dar ce ai de câştigat când înlocuieşti gazul Rusiei cu importurile de panouri made in China în timp ce toată industria europeană spune că se sufocă? Cum va aduce acest proces creştere economică pentru România şi nu încă un motiv pentru a creşte deficitul comercial? Aflaţi la ZF Power Summit 2024, 27-29 februarie.
Mădălina Ivănică, deputy head of unit, DG Grow, responsabilă pentru Critical Raw Materials Act, materiile prime critice necesare pentru tehnologiile asociate tranziţiei energetice, Ştefan Vuza, preşedintele consiliului de administraţie al Chimcomplex, cel mai mare grup industrial antreprenorial, Adrian Polec, acţionarul Prime Batteries, Teofil Mureşan, CEO şi preşedinte al E-INFRA, Ştefan Gadola, preşedintele EnergoBit, Horia Necula, prorector la Universitatea Naţională de Ştiinţă şi Tehnologie Politehnica Bucureşti şi Răzvan Mustaţă, decanul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Universitatea Babeş-Bolyai se numără printre vorbitorii confirmaţi la ZF Power Summit 2024 pentru o discuţie în detaliu despre impactul real al tranziţiei energetice asupra economiei europene şi locale.
Circa 70% dintr-o turbină eoliană offshore, 85% dintr-un panou solar, 71% dintre maşinile electrice sau 41% dintre electrolizoarele atât de necesare dezvoltării industriei hidrogenului sunt produse în China, acesta fiind cel mai mare furnizor global de tehnologie pentru proiectele de energie verde, cu o poziţie imposibil de atacat.
