Energie

Tranziţia care va schimba o economie: România vrea investiţii în producţia de energie de peste 17 mld. euro în următorii şapte ani după ce decenii întregi nu a mişcat nimic în sector. Vis sau realitate? Aflaţi răspunsurile la ZF Power Summit 2024, 27-29 februarie, de la cei mai buni specialişti din domeniul energetic

Tranziţia care va schimba o economie: România vrea...

Autor: Roxana Petrescu, Sorin Pâslaru

31.01.2024, 00:08 4400

Energia solară, eoliană şi centralele pe gaze ar trebui să atragă cea mai mare parte a investiţiilor până în 2030. Ca şi capacitate instalată, proiectele de energie solară ar trebui să devină forţa dominantă din sistem, depăşind capacitatea instalată în hidrocentrale. Desigur, randa­mentele sunt mult diferite.

În 2030, România ar putea asista la o dispariţie istorică în ceea ce priveşte producţia sa de energie prin închiderea în totalitate a centralelor pe cărbuni.

Nota de plată? Peste 17 miliarde de euro până în 2030 pentru transformarea producţiei de energie în contextul în care parcursul investiţional al României în ultimele decenii este cel mult modest. Cât rămâne pe hârtie şi cât va deveni realitate? Aflaţi la ZF Power Summit 2024, 27-29 fe­bruarie.

În perioada 15 februarie-15 martie, Ministerul Energiei va organiza trei dezbateri publice privind proiectul PNIESC (Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice) revizut, acest plan fiind de fapt adevărata strategie energetică a României.

Schimbările pe care le aduce acest nou PNIESC, felul în care vor fi puse în aplicare, care sunt implicaţiile asupra sistemului energetic local sau provocările legate de finanţare sunt doar câteva dintre temele care vor fi dezbătue alături de autorităţi şi cei mai buni oameni din domeniul energetic în cea de-a 13-a ediţie a ZF Power Summit 2024, eveniment care va avea loc în perioada 27-29 februarie în Bucureşti.

„România consideră producţia de energie din surse interne drept cel mai important obiectiv pentru asigurarea securităţii energetice naţionale. În ceea ce priveşte producţia de energie electrică, România urmăreşte menţinerea mixului său energetic diversificat, reducând în acelaşi timp emisiile de GES (gaze cu efect de seră) prin creşterea susţinută a capacităţilor de producţie din SRE (surse regenerabile de energie). Obiectivul pentru 2030 este atingerea unei capacităţi instalate de producţie a energiei electrice de 30,4 GW, marcând o creştere de 47% faţă de 2019. Din această capacitate proiectată pentru 2030, aproximativ 76% va proveni din SRE, asigurându-se astfel utilizarea resurselor interne pentru producerea de energie electrică“, se arată în varianta revizuită a PNIESC-ului, disponibilă pe site-ul Ministerului Energiei.

Faţă de varianta din 2021 aflată în vigoare acum, sunt câteva diferenţe notabile.

Care este nota de plată? Peste 17 miliarde de euro doar până în 2030, arată noul PNIESC. Suma este uriaşă, mai ales dacă este raportată la investiţiile finalizate în ultimii 30 de ani în producţia de energie pe plan local. Iar până în 2050, investiţiile ar trebui să ajungă la circa 63 de miliarde de euro, impactul major venind din zona nucleară. De unde vin însă banii?

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
Urmează ZF Bankers Summit'24