Doar două staţii de măsurare a poluării aerului din opt funcţionează în Bucureşti, după un timp de doi ani în care la nivelul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului nu au existat bani pentru a fi cumpărate toate substanţele necesare pentru măsurare, anul trecut fiind organizată o licitaţie de 36 mil. lei pentru acoperirea acestor costuri, a spus Raluca Fişer, preşedinta Asociaţiei Green Revolution, invitată la ZF Live.
"Orice studiu legat de poluare de care avem nevoie trebuie să-l facem noi, pentru că autorităţile spun că nu au bani. Indicatorii sunt, dar contează cat de acuraţi sunt, ce acces avem noi la aceste date, ce fac autorităţile cand le analizează, pentru că le măsoară de pomană dacă nu au un plan de acţiune."
Oraşele Bucureşti, Braşov şi Iaşi stau cel mai prost la nivelul calităţii aerului. În timp ce Braşovul şi Iaşiul au aprobat de anul trecut planul de management al calităţii aerului, în Bucureşti acesta este încă în lucru la Primăria Capitalei, a menţionat Raluca Fişer.
"Din 2007 ne apropiem de o procedură de infringement, Comisia Europeană ne pune să venim cu planuri de acţiuni concrete pentru a combate problema calităţii aerului." Nivelul de poluare are un impact din ce în ce mai mare asupra mediului în care trăim, asupra sănătăţii şi asupra businessului, iar atat autorităţile locale şi centrale, cat şi cetăţenii ar trebui să conlucreze pentru a îmbunătăţi situaţia.
Autorităţile locale ar trebui să ia măsuri pentru rezolvarea problemei traficului sufocant din Capitală, prin încurajarea transportului în comun pe cale electrică, a mersului pe bicicletă şi reducerea nivelului de dioxid de carbon produs de automobile. În Paris, de pildă, autorităţile au decis că maşinile trebuie să circule alternativ, în funcţie de numărul de înmatriculare, par sau impar. Însă şi cetăţenii ar trebui să fie atenţi la modul în care consumă anumite resurse, la obiceiurile de consum care duc la poluarea mediului, a mai spus Raluca Fişer.
"Scuturatul feţei de masă pe geam sau măturatul în faţa casei, toate aceste mici lucruri contează, cum consumi, ce deşeuri se produc (...). Europenii aruncă cele mai multe deşeuri la groapa de gunoi. Şi gropile sunt neconforme, trebuie închise."
Eliminarea timbrului de mediu de la 1 februarie creşte riscul ca numărul maşinilor poluante care să intre pe teritoriul României să fie mai mare, punctează ea. Totuşi, pot fi luate alte măsuri de natură legislativă, de exemplu, impunerea unei taxe suplimentare pentru cei care vor să meargă în centrul oraşului cu maşina, însă pentru acest lucru este nevoie de parcări.
De asemenea, pentru ca aerul respirat în Bucureşti să fie de calitate, ar trebui să fie plantaţi copaci la o distanţă de 30 de kilometri de Bucureşti.
Raluca Fişer mai spune că din păcate impactul asupra mediului nu este o prioritate pentru autorităţi atunci cand iau anumite decizii.
"Unde luăm în calcul impactul asupra mediului cand facem infrastructură? Sau cand facem achiziţii într-un minister, luăm în calcul durata de viaţă a produsului sau preţul cel mai mic? Prea puţini fac acest lucru, sunt măsuri prin lege, altele pe cale educaţională care trebuie să funcţioneze. Autoritatea şi cetăţeanul trebuie să se pună la treabă împreună".
De luat în calcul este, în special, impactul pe care îl are poluarea asupra sănătăţii. Florin Mihălţan, profesor doctor, fostul preşedinte al Societăţii Romane de Pneumologie atrage atenţia asupra faptului că poluarea este factorul numărul doi, după fumat, care pune în pericol sănătatea romanilor. "Poluarea în Bucureşti şi în Romania este un element de care trebuie să ţinem cont, este o coenxiune între nivelul poluanţilor şi bolile respiratorii precum astmul bronşic sau emfizemul pulmonar. Este o conexiune şi cu cancerul pulmonar. Romania este o ţară cu foarte mulţi factori poluanţi, la care se adaugă emanaţia de gaze de eşapament, particulele diesel şi cele de la marile industriile poluante", a spus Florin Mihălţan, într-o intervenţie telefonică la ZF Live.
În opinia lui, eliminarea timbrului de mediu va avea un impact negativ asupra sănătăţii, în condiţiile în care multe ţări îşi propun scoaterea din funcţiune a maşinilor diesel. "Campanie de educaţie în acest sens trebuie să meargă în mai multe paliere, încurajarea achziţionării la preţuri accesibile de maşini hibrid, electrice, la noi e înca într-o fază embrionară acest demers".
Toate modificările din natură, creşterea temperaturilor sau efectul de seră induc şi agravează bolile cronice, a mai menţionat el. Medicul mai spune că ceea ce îl îngrijorează cel mai mult este defrişarea masivă a pădurilor, pentru că odată cu creşterea temperaturilor, sănătatea pacienţilor cu boli cronice şi cardiovasculare va fi afectată.
