Laura Vrînceanu, Senior Manager, Schimbări climatice şi sustenabilitate, în cadrul EY România, este de părere că instituţiile ar trebui să înceapă să se asigure că sustenabilitatea este încorporată în strategia lor de afaceri, şi că raportarea privind sustenabilitatea urmează o abordare structurată, riguroasă şi fiabilă, pentru a evita ca profiturile pe termen scurt să se transforme în datorii pe termen lung.
"Companiile trebuie să treacă de la simpli indicatori gestionaţi de Chef Sustainability Officer - CSO şi de departamentul de sustenabilitate, la procese care să implice funcţiile din întreaga organizaţie, sub responsabilitatea directă a managementului companiei".
Potrivit celui mai recent raport EY - Global Corporate Reporting Survey, companiile şi mulţi dintre cei mai mari investitori din întreaga lume sunt în dezacord în ceea ce priveşte acţiunile necesare în domeniul sustenabilităţii.
Astfel, mai mult de trei sferturi dintre investitori (78%) sunt de părere că societăţile ar trebui să investească în îmbunătăţiri legate de aspectele de mediu, sociale şi de guvernanţă (ESG), chiar dacă acest lucru le afectează profiturile pe termen scurt, însă doar 55% dintre liderii de companii au aceeaşi opinie.
Mai mult de jumătate dintre companii (53%) consideră că eforturile lor de a stimula investiţiile pe termen lung sunt, de fapt, afectate de presiunea investitorilor de a vedea câştiguri pe termen scurt.
Unul din cinci (20%) respondenţi lideri financiari a spus că investitorii sunt "indiferenţi" faţă de investiţiile pe termen lung, inclusiv faţă de cele de sustenabilitate.
"Deşi observăm deja că unii actori importanţi din domeniul investiţiilor trec de la investiţiile tradiţionale la cele sustenabile, există încă diferenţe mari între aşteptările şi ambiţiile companiilor şi ale investitorilor în ceea ce priveşte sustenabilitatea, după cum arată acest sondaj. Şi este mai mult decât o diferenţă de perspectivă: este o deconectare care poate submina buna funcţionare a pieţelor de capital şi eforturile de combatere a schimbărilor climatice în general", explică Laura Vrînceanu.
Investitorii sunt, de asemenea, foarte critici faţă de abordarea companiilor în publicarea de informaţii importante privind activitatea de sustenabilitate.
Aproape toţi investitorii intervievaţi (99%) spun că raportarea ESG este o parte crucială a procesului de luare a deciziilor de investiţii, dar trei sferturi (76%) consideră că organizaţiile sunt "foarte selective" cu informaţiile pe care le furnizează. Aceasta generează îngrijorări cu privire la "greenwashing" - şi aproape nouă din zece (88%) respondenţi sunt de părere că organizaţiile publică informaţiile legate de sustenabilitate doar atunci când sunt obligate să facă acest lucru.
În cazul în care companiile fac investiţii pe termen lung în domeniul sustenabilităţii, 80% dintre investitori spun că adesea nu reuşesc să îşi explice raţionamentul şi susţin că acest lucru poate face ca astfel de investiţii să fie greu de evaluat.
Multe companii par să recunoască faptul că există loc pentru a-şi îmbunătăţi abordarea în materie de raportare. Puţin peste jumătate (54%) dintre organizaţiile intervievate au declarat că oferă investitorilor informaţii relevante privind activitatea de sustenabilitate, însă un procent semnificativ recunoaşte că nu o fac. Un procent de 41% dintre liderii financiari au recunoscut că raportarea ESG aşa cum se face în prezent nu ar face faţă unei examinări în baza standardelor de audit, cunoscute sub numele de "asigurare rezonabilă".
Studiul realizat de EY a sondat opiniile a 1.040 de directori financiari (CFO) şi alţi lideri financiari de rang înalt, precum şi a 320 de investitori instituţionali din întreaga lume şi a analizat aşteptările şi obiectivele acestora în ceea ce priveşte investiţiile şi raportarea în domeniul sustenabilităţii.
