♦ În volume, peste 400 de milioane de astfel de cutii au ajuns la pacienţii români în 2022 ♦ Din rândul acestor medicamente fac parte şi antibioticele, la care românii sunt „campioni“ la consum ♦ Farmaciştii şi medicii trebuie să completeze date suplimentare despre pacienţi pentru a elibera antibiotice ♦ Care sunt cele mai vândute antibiotice?
Un ordin din ianuarie 2024 al Ministerului Sănătăţii vine cu modificări la felul în care se prescriu antibioticele. Medicii trebuie să completeze informaţii precum CNP-ul pacienţilor sau unitatea medicală unde lucrează, iar farmaciştii să introducă în sistem date despre pacienţii care solicită antibiotice, invocând urgenţa. Autorităţile încearcă să scadă astfel consumul excesiv de antibiotice şi rezistenţa la aceste medicamente, care vine „la pachet“ cu folosirea excesivă. Astfel, potrivit ordinului dat în ianuarie 2024, reţeta pentru antibiotice trebuie să cuprindă seria şi numărul prescripţiei medicale, unitatea sanitară, datele pacientului (CNP, nume şi vârstă), codul de diagnostic, medicamentul prescris şi modul de administrare, semnătura medicului, codul de parafă şi data eliberării reţetei.
Până acum, o reţetă de antibiotic putea fi eliberată doar cu numele, vârsta, medicamentul prescris şi modul de administrare, semnătura şi codul medicului şi data eliberării reteţei. Reţeta rămânea la farmacia de unde s-a eliberat antibioticul, dar alte unităţi farmaceutice nu puteau verifica dacă pacientul, cu o altă reţetă, a luat deja acel medicament. La rândul lor, farmaciştii trebuie să raporteze în sistem dacă eliberează de urgenţă antibiotice, iar în baza CNP-ului, pacienţii nu mai pot lua aceleaşi medicamente din alte farmacii. În cazurile de eliberare de urgenţă, şi pacienţii trebuie să declare pe proprie răspundere că nu au mai luat antibioticul din altă farmacie.
