Nevoia de reindustrializare şi de a procesa materia primă de orice fel a dus la apariţia unei scheme de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare, dar necunoaşterea şi lipsa de expertiză în ajutoare de stat a funcţionarilor din Ministerul Economiei au făcut ca designul acestei scheme să fie neclar, astfel că rezultatele sunt acum contestate.
Este prima schemă de ajutor de stat care finanţează investiţii de anvergură pentru industria prelucrătoare, în condiţiile în care chimia şi metalurgia sunt la pământ şi România generează deficite comerciale record din cauza lipsei de producţie locale.
Mai multe companii din România, printre Chimcomplex, care au aplicat pentru schema de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare şi au obţinut punctajul maxim, dar nu s-au calificat pentru fonduri, au trimis către ZF puncte de vedere privind rezultatele.
Cele opt firme care au câştigat ajutorul de stat total de 300 de milioane de euro au în total 15 angajaţi şi două dintre ele nu au niciun angajat. Doar o companie din cele opt activează în industria prelucrătoare, dar are o cifră de afaceri de 5.100 de lei. În schimb, companii precum cele amintite mai devreme, dar şi Liberty Galaţi sau Tenaris Zalău.
Chimcomplex, producătorii de ambalaje biodegradabile Exonia şi Promateris, companii care au aplicat pentru ajutor de stat pentru investiţii, contestă rezultatele şi cer fie reevaluarea dosarelor, fie alocarea de sume suplimentate.
„Sunt două soluţii: se anulează întreaga procedură şi se reia procesul, dar cu norme corecte, ori se bugetează pentru toate companiile care au atins 100 de puncte. Bani sunt, dar se prezintă eronat că nu sunt. În fond noi vrem să facem fabrici adevărate, or câştigătorii primesc ajutoare de stat pentru răcoritoare“, a transmis pentru ZF Florin Staicu, directorul operaţional (COO) al Chimcomplex.
Cine finanţează o firmă cu cifra de afaceri de 5.000 de lei pentru un proiect de investiţii de 80 mil. euro, se întreabă Tiberiu Stoian, fondatorul fabricii de ambalaje Exonia. Schema de ajutor de stat acoperă maxim 60% din valoarea cheltuielilor de investiţii eligibile.
„Noi am aplicat cu un proiect de 21 de milioane de euro, în condiţiile în care cifra noastră de afaceri este de 10 milioane de euro. În schimb, vine şi câştigă o companie care are afaceri de 1.000 de euro şi spune că face un proiect de 80 de milioane de euro? Cum obţine o companie cu afaceri de 1.000 de euro o finanţare de 40 de milioane de euro?“, se întreabă Stoian.
Anterior, Asociaţia Oamenilor de Afaceri Români (AOAR), prin Florin Pogonaru, care este şi acţionar la Promateris, a contestat rezultatele schemei de sprijin pentru industria prelucrătoare.
