Datele culese de prima sondă de explorare făcută vreodată în adâncurile Mării Negre, Domino-1, de Petrom şi gigantul american ExxonMobil în blocul Neptun indică, potrivit rezultatelor preliminare, că acumulările de gaze ar putea varia între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi. Anual, România produce circa 10 miliarde de metri cubi.
"Estimările preliminare indică o acumulare care poate varia între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi de gaze. Este prea devreme să spunem dacă blocul Neptun va putea fi dezvoltat comercial sau nu", anuţă cele două companii. Acţiunile Petrom sunt oprite de la tranzacţionare. Totodată, cele două companii spun că investiţiile ar putea ajunge la miliarde de dolari dacă zăcământul se va dovedi comercial.
La finele anului 2008, Petrom a anunţat încheierea unui parteneriat cu ExxonMobil pentru lucrări de explorare în perimetrul Neptun, unul dintre cele două perimetre pe care compania românească le are concesionate în Marea Neagră care are o suprafaţă de 9.900 de kilometri pătraţi.
În vara anului 2009, cei doi petrolişti aduc în Marea Neagră un vapor de 160 mil. dolari pentru a începe programul de achiziţie seismică 3D, prima fază a lucrărilor de explorare.
Practic, în această etapă s-a făcut un fel de radiografie tridimensională a straturilor geologice din Marea Neagră pe care posibilele zăcăminte de hidrocarburi apar sub forma unor pahare întoarse. Radiografiile nu arată însă dacă acele pahare sunt pline sau nu cu petrol şi gaze, pentru a vedea acest lucru fiind necesară forarea unor sonde de exploarare.
În vara anului trecut, Petrom şi Exxon au anunţat luarea deciziei de a fora prima sondă de explorare de apă adâncă din apele româneşti ale Mării Negre, semn că acele "pahare întoarse" au apărut pe radiografiile făcute şi că ele sunt destul de importante pentru ca operaţiunile să meargă mai departe. Astfel, la începutul acestui an s-a dat startul lucrărilor la sonda de mare adâncime Domino-1.
Pentru a face această sondă, cele două companii petroliere au adus un vas gigantic, Deepwater Champion, cu o lungime de 229 de metri, construit în şantierele din Coreea de Sud, dar proiectat special pentru Marea Neagră, care poate fora până la o adâncime de 3.000 de metri şi a cărui valoare este de un miliard de dolari. Fiecare zi de explorare cu acest monstru marin scoate din buzunarele Petrom şi ExxonMobil câte 1 milion de dolari.
La începutul acestei luni, Petrom şi ExxonMobil au anunţat că sonda Domino-1 indică prezenţa gazelor naturale, dar ca este prea devreme dacă zăcământul se va dovedi comercial sau nu.
O eventuală descoperire în Marea Neagră ar putea însemna eliminarea dependenţei României faţă de gazele importate din Rusia, care reprezintă circa 20-30% din consum, dar şi investiţii enorme în faza de producţie. De exemplu, reprezentanţii ExxonMobil au declarat că în cazul în care exploările din perimetrul Neptun vor avea succes, dezvoltarea integrală a zăcământului ar putea ajunge la 10 miliarde de dolari.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
