Jucatorii din acest domeniu au reusit sa isi ajusteze resursele in functie de evolutia comenzilor din partea constructorilor de automobile si de masini pentru industrie, au trecut printr-o perioada de restructurare de circa 5 luni, iar in prezent incep sa isi reia programele de lucru normale din urma cu aproape 1 an.
„Important ar fi ca Guvernul sa caute solutii si sa nu ne mai puna piedici. Sa nu mai intarzie rambursarea TVA-ului chiar si opt luni si sa gandeasca din alta perspectiva cum sa adune bani in buget", a spus Alexandru Blemovici, directorul general al producatorului de rulmenti Ina Schaeffler.
Prin intarzierea procedurii de rambursare unele companii ajung in dificultatea de a-si finanta activitatea si recurg la imprumuturi fie de la firmele mama, fie din mediul privat, imprumuturi care aduc costuri 
suplimentare fata de propriul cash-flow.
suplimentare fata de propriul cash-flow. „Sunt multe de facut. De la procedurile de vamuire la TVA. Exista intarzieri de 2-3 luni la rambursari de milioane de euro. In mod constant avem intarzieri de o luna, sase saptamani, si exista acest cost al banilor pe care trebuie sa il acoperim singuri", a declarat Mircea Bucur, director general al Faurecia Seating Talmaciu.
Modificati legislatia muncii
Bucur adauga ca legislatia de protectie sociala ar trebui modificata astfel incat populatia activa sa fie stimulata sa produca.
„Trebuie sa existe o legatura cu bunastarea sociala. Ofertele noastre sunt refuzate pentru ca multi se multumesc cu ajutorul de somaj. Nu pot reporni, nu pot contracta proiecte mai mari pentru ca nu avem forta de munca. A trebuit sa refuz contracte si sa le trimit in Maroc (la o alta fabrica a grupului - n. red)."
In acelasi timp producatorul de componente Takata Petri, care detine doua fabrici in Arad si una in Sibiu, angajeaza oameni pentru productie de volane auto si centuri de siguranta.
„Cererea revine si avem nevoie de oameni. Numai consumul ne va scoate din impas. La fel cum in urma cu doi ani ne-a adus la apogeu, la fel o va face si acum. Intre timp ar fi fost bine sa putem sa spunem ca avem infrastructura si compensam comenzile normale cu cele venite in urma aplicarii programelor „Rabla" la nivel european", a spus Adrian Popescu, directorul Takata Petri Arad.
Tot pentru modificarea legislatiei muncii opteaza si Silviu Badea, director general adjunct al Grup Industrial Componente (GIC), companie cu mai mult de 2.000 de angajati si afaceri de 60 de milioane de euro in 2008.
„Fluidizarea pietei muncii este esentiala pentru ca majoritatea firmelor evita sa reangajeze personal din cauza costurilor implicate in cazul unei noi perioade de somaj. In cazul in care te confrunti cu un «Yo-Yo» de volume de productie, este greu sa asiguri un numar suficient de angajati", a spus Badea.
Directorul Schaeffler propune insa si o implicare activa a statului in programele de sustinere sociala, prin cotizarea la un fond pentru perioadele de somaj tehnic. Astfel, dupa modelul german, statul ar trebui sa contribuie procentual, in functie de incadrarea angajatului si de salariu, la remunerarea sa pe perioada de somaj tehnic.
„Este foarte bine ca nu se taxeaza angajatorul pentru somajul tehnic, dar se poate mai mult. Salariatul primeste de la angajator 75% din remuneratie in aceasta perioada. Statul poate sa-i incurajeze si sa contribuie chiar si cu 5%", a spus Blemovici.
El a adaugat ca normativele sociale sprijina prea putin angajatorul.
Accesul la fonduri UE, extrem de dificil
Pe langa ideile comune, producatorii vin si cu propuneri individuale pentru repornirea sectorului. Silviu Badea, directorul Grup Industrial Componente, propune si simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene in relatie directa cu programe mai extinse pentru stimularea investitiilor.
„Accesarea fondurilor europene pentru proiecte de dezvoltare este dificila si necesita mult timp. In plus, proiectele trebuie sa poata fi flexibilizate pe masura implementarii lor. Cererea se schimba rapid, iar pana la aprobare un proiect poate sa nu mai fie fezabil. Compania trebuie sa poata atunci sa foloseasca banii atrasi pentru alt proiect", a spus Badea.
Relaxarea creditarii este de asemenea una din masurile neaparat necesare pentru repornirea consumului, in opinia producatorilor din industria constructoare de masini. In acelasi timp, companiile cer ca statul sa ajute si companiile, nu doar consumatorii, si sa nu mai dreneze piata financiara interna si sa caute resurse pe pietele externe.
„Statul este un concurent pentru industrie, pentru ca se imprumuta pe piata financiara locala. Companiile mai mici au dificultati in accesarea finantarilor, pentru ca bancile prefera sa imprumute statul la dobanzi mai mari", a spus Blemovici.
Potrivit statisticilor Asociatiei Constructorilor de Automobile din Romania (ACAROM), cifra de afaceri a industriei auto locale in 2008, inclusiv a producatorilor de componente, a fost de peste 10 miliarde de euro, valoare care reprezinta 8,3% din PIB-ul Romaniei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
