Controalele fiscale vor fi mai numeroase, mai eficiente, mai rapide şi direcţionate spre anumite zone de risc datorită digitalizării administraţiei fiscale şi a introducerii raportărilor aproape în timp real a taxelor şi impozitelor. Verificările documentare sau ”desk audit” vor fi tot mai frecvente, având în vedere că trebuie să atingă ţinta de 60% din total controale fiscale, conform Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Este vorba de o reformă fundamentală a modului în care se efectuează inspecţia fiscală, iar implicaţiile pentru contribuabili vor fi semnificative. Vor aduce aceste schimbări o vulnerabilitate sporită sau mai multe avantaje pentru companii? Aceste aspecte au fost analizate în a XIX-a ediţie a Conferinţei Anuale de Taxe PwC România în cadrul unei dezbateri în care au fost prezentate argumentele pro şi contra în privinţa efectelor acestor schimbări asupra contribuabililor.
Dan Dascălu, Partener D&B David şi Baias: Dezbaterea noastră a sintetizat starea actuală a controlului fiscal şi impactul viitor al recentei sale reforme, pe dimensiunile procedural şi substanţial fiscale (TVA, preţuri de transfer şi impozite directe). Aceasta întrucât verificarea documentară - o formă ”blitz” de control fiscal cu puţine garanţii şi certitudini pentru contribuabili - se va generaliza. Mult aşteptata transparentizare a analizei de risc nu va avea loc imediat, iar concretizarea rezultatelor sale pentru contribuabil este incertă.
Problemele de drept fiscal nu vor fi mult diferite faţă de cele de astăzi, controlul fiscal va fi mai eficient şi transparent, dar rămâne grija pentru documentare, pentru a nu exista discrepanţe între contabilitate şi declaraţii, mai ales în contextul extinderii digitalizării. Transparenţa şi accesul la informaţie înseamnă că noul tip de control va fi mai direcţionat spre zonele de risc, dar şi susceptibil de a identifica mult mai multe chestiuni fiscale. În zona de impozitare cu reţinere la sursă au avut loc o serie de reîncadrări, iar la impozitul pe profit sunt vizate facilităţile fiscale, fiind de aşteptat să fie extinse. Substanţa economică a tranzacţiilor, beneficiarul final şi certificatul de rezidenţă fiscală sunt subiecte de avut în vedere şi pe viitor.
Îngrijorări prezente şi viitoare ocazionate de tendinţa de generalizare a verificării documentare şi de alte noutăţi în domeniul controlului fiscal
Mihaela Ragea, Avocat Senior D&B David şi Baias
Legal reglementată încă din 2011, verificarea documentară s-a derulat şi de către DGAF pe baza de ordin al Preşedintelui ANAF, până la consacrarea sa legală în decembrie 2022. Orice înştiinţare de predare a unor documente sau de transmitere a altor informaţii poate constitui, în practică începutul unei verificări documentare. Ea se finalizează cu o decizie de impunere sub rezerva verificării ulterioare, care este însă executorie, creând şi o stare de incertitudine pentru contribuabil care nu ştie nici dacă, nici când va fi supus unei inspecţii fiscale. Legea nu prevede o durată maximă de efectuare şi deci nici sancţiuni pentru depăşirea unui asemenea termen. La alegerea unui contribuabil pentru inspecţie fiscală stă o analiză de risc, dar din păcate, dispoziţiile legale sunt neclare în a preciza care sunt acele criterii de risc şi mai ales procedura de determinare a riscului, neputând fi contestată de contribuabil.
Rămân surprinzătoare şi unele tendinţe recentă a organelor fiscale de selectare şi verificare a acelor contribuabili din categorii puternic afectate de măsurile luate de autorităţi pe timpul pandemiei de Covid 19, în special în real estate şi farma. În urma efectuării acestor controale, organele fiscale au contestat baza de impozitare în operaţiunii cu terţii. Ne aşteptăm ca aceste controale să se extindă şi alte sectore percum horeca, turism si retail. Pe de altă parte, menţionăm şi intensificarea verificării situaţiilor fiscale personale, şi pentru această categorie introducându-se verificarea documentară.
Mihail Boian, Partener D&B David şi Baias
Inspecţiile aşa cum le ştiam noi se reinventează sub forma verificărilor documentare care au deja o pondere de 39,5% din totalul controalelor, cu potenţial de a creşte până la 60% în viitor, dând astfel expresie tendinţei de accelerare a controalelor fiscale şi a procesului de colectare a banilor la bugetul de stat. În aceeaşi cheie trebuie privită şi notificarea de conformare recent introdusă ce urmează a fi adresată contribuabilului pentru a-şi corecta declaraţiile sau de a depune o nouă declaraţie, conform instrucţiunilor ANAF. Singura realitate pe care se pare că o avem este aceea că, dacă nu vor vrea să ajungă în control fiscal, contribuabilii vor trebui să plătească. Pe de altă parte, modificările Codului de procedură fiscală care vor intra în vigoare în 2026 vor remodela procedura de selecţie a contribuabililor pe baza unui registru naţional, obiectivul legii fiind de a reduce controalele fiscale efectuate aleatoriu sub 10%, urmând ca restul să fie efectuate pe baza analizelor de risc.
Saga tichetelor cadou în sfârşit a luat sfârşit prin promulgarea Legii nr. 43/2023 dar două aspecte rămân relevante: i) în situaţia în care contribuabilul a taxat veniturile ca venituri din alte surse, ci ca alte tipuri de venituri - spre exemplu, venituri din premii, din punctul nostru de vedere, există argumente pentru a solicita aplicare aministiei şi anularea obligaţiei fiscale, în anumite condiţii; ii) sumele declarate şi achitate benevol - forţat, în urma proceselor verbale încheiate de-a lungul timpului de către ANAF, ar putea fi supuse restituirii în anumite condiţii, ce ar trebui determinate de la caz la caz.
Perspectiva TVA: SAF-T va oferi acces ANAF la toată contabilitatea companiilor, ceea ce generează aşteptări din partea mediului de afaceri cu privire la modul în care vor decurge controalele fiscale
Inge Abdulcair, Director PwC România
Ca urmare a măsurilor de digitalizare ANAF implementate începând cu anul 2021 (i.e. SAF-T, e-Factura, e-transport), în prezent există un volum semnificativ de informaţii puse la dispoziţia ANAF din partea contribuabililor. În principiu, aceste modificări creează aşteptări în ceea ce priveşte modalitatea de derulare a inspecţiilor fiscale, cât şi cu privire la viitoarele obligaţii de depunere a declaraţiilor fiscale.
În funcţie de fiecare companie în parte şi de particularităţile fiecăreia, pentru fiecare tranzacţie analizată vor fi solicitate documente suplimentare. Volumul de informaţii solicitat pe parcursul inspecţiei fiscale este semnificativ. Având în vedere subiectivismul şi analiza de caz la caz, uneori pentru aceeaşi tipologie de tranzacţie am observat un tratament diferit şi sperăm ca acest lucru să se schimbe.
În ceea ce priveşte serviciile intragrup există doi piloni: deductibilitatea cheltuielilor şi deductibilitatea TVA. Având în vedere deciziile de la înalta curte avem un confort mai mare în cea ce priveşte deducerea TVA. Chiar dacă avem toate documentele justificative, acest lucru nu poate fi neapărat suficient în momentul controlului, este nevoie să demonstrăm o trasabilitate completă a documentelor, să ştim să le prezentăm şi să le explicăm. Pentru că nu vorbim doar de control de la ANAF, am văzut inclusiv investigaţii penale cu privire la documentarea acestor servicii.
Referitor la sediul fix, problematica acestuia este foarte importantă pentru că sumele impuse de ANAF sunt foarte, foarte mari, pentru că pentru acele onorarii care au fost facturate în ultimii cinci ani se se aplică TVA datorită faptului că se consideră că se consideră că acel beneficiar nerezident are un sediu fix în România prin resursele umane ale rezidentului.
Anca Macovei, Director PwC România
În contextul digitalizării ANAF, odată cu introducerea obligativităţii depunerii declaraţiilor SAF-T, organele de control vor avea acces la întreaga contabilitate a contribuabililor. Nivelul de granularitate al datelor transmise prin SAF-T le va permite inspectorilor fiscali să analizeze înainte de iniţierea controlului toate tranzacţiile realizate de contribuabili şi tratamentul fiscal aplicat. Ne aşteptăm ca în cadrul inspecţiilor viitoare să fie solicitate numai documente ce vor viza speţe concrete, de substanţă, sau anumite discrepanţe identificate între diversele raportari transmise de contribuabili, procesul de verificare urmând să fie mai rapid, iar redundanţele eliminate.
Pe de altă parte, considerăm că există un risc că excepţiile de raportare sau micile erori de introducere a datelor în sistem(e) să nu fie prezentate corespunzător către ANAF. Astfel, în vederea depunerii D406 către ANAF, fişierul SAF-T trebuie să fie valid din punct de vedere semantic şi sintactic, însă este foarte important să ne asigurăm şi că datele transmise sunt corecte şi complete.
Pentru a ne atinge ţelul de a avea inspecţii fiscale rapide, este necesar să implementăm proceduri interne de verificare a datelor pe care le transmitem prin SAF-T, iar în cazul identificării unor discrepanţe să ne asigurăm că sunt documentate corespunzător.
Prezent şi perspective în derularea controalelor aferente preţurilor de transfer
Monica Todose, Director PwC Romania
Analiza substanţei tranzacţiilor a devenit realitate şi în cadrul controalelor derulate de inspectorii ANAF, cel puţin pe zona preţurilor de transfer. Cum se manifestă? ANAF recurge la tehnici de control noi care exced informaţiile incluse în dosarul preţurilor de transfer, avem discuţii cu inspectori din perspectiva fluxului decizional, despre structura bazei de cost a indicatorului profitabilitate pe tranzacţiile analizate, analize a rolurilor pe bazele de date pe care le utilizează compania din perspectiva fluxului decizional.
Anastasia Dereveanchina, Senior Manager PwC România
Nu ne aşteptăm să vedem devieri foarte mari de la principiul setat de OCDE, însă ne aşteptăm şi la mai multă transparenţă şi acces la informaţii, care ar putea determina o schimbare în determinarea gradului de risc şi în inspecţii. Substanţa va rămâne în continuare un focus, dar credem că va fi combinată cu target mai specific pe acele zone mai riscante şi cu încurajarea conformării voluntare.
Ne aşteptăm ca în continuare aspectele care ţin şi de ajustările de preţuri de transfer şi de acele tranzacţii cu persoanele afiliate cu servicii de management şi consultanţă vor deveni mult mai vizibile şi prin urmare vor fi targetate specific.
Provocări prezente şi viitoare în impozitarea directă
Oana Ţăranu, Senior Manager
În ceea ce priveşte zona de impozit pe veniturile obţinute în România de nerezidenţi, în ultimul an, am observat o intensificare a ceea ce înseamnă verificare tematică, desfăşurată Direcţia Antifraudă Fiscală. Verificările tematice au vizat reîncadrări şi zonele în care s-au uitat inspectorii au fost serviciile achiziţionate de la afiliaţi, acolo unde s-au folosit prestatori externi pentru achiziţionarea serviciilor şi partea de finanţare intragrup.
Pe zona impozitului pe profit, ceea ce vedem în continuare este partea de deductibilitate a cheltuielilor cu serviciile, unde se cer documente extensive pe zona de bază de cost /alocare, reconciliere cu există în contabilitate, ce scrie în facturi, contract. Dincolo de acest subiect clasic pe care îl avem în orice inspecţie, am observat o aplecare pe zona de facilităţi fiscale aplicate de contribuabili, care vine şi în contextul că au fost acordate multe facilităţi perioada pandemiei.
Tiberiu Panfiloiu, Director
Ne aşteptăm ca viitorul să se contureze tot în jurul acestor noţiuni de substanţă şi de beneficiar efectiv, importante din perspectiva impozitului cu reţinere la sursă cu atât mai mult cu cât anul trecut România a ratificat convenţia multilaterală de implementare a măsurilor BEPS.
Progresul tehnologic şi utilizarea tehnologiei sunt pe agenda oricărui business, prin urmare şi apetitul pentru facilităţile fiscale privind activităţile de cercetare-dezvoltare a crescut în rândul companiilor şi în linie cu aceasta şi controalele care au avut loc pe această zona, şi care vor urma. Vestea bună este că avem un cadru legal actualizat recent, avem o procedură mai clară pe zona aceasta, avem şi un corp de experţi care pot certifica proiectele. Prin urmare este necesar să se asigure o documentare temeinică a proiectelor atât din punct de vedere tehnic, cât şi a tuturor cheltuielilor ocazionate de acestea pentru a susţine într-un eventual control deducerea adiţională aplicată.
